2. Dicţionarul Benzii Desenate din România,
Editura Aius, Craiova, 1996
La Salonul BD de la Bucureşti a
fost prezent şi caricaturistul şi desenatorul
Radu Cleţiu de la Timişoara, care a prezentat primul număr din
suplimentul săptămânal pentru copii, Strip Top (editat de ziarul local Renaşterea
Bănăţeană). În acel supliment de 16 pagini erau publicate numeroase benzi
desenate ale sale şi ale unui alt timişorean, Călin Stoicănescu. Cleţiu a
propus tinerilor desenatori prezenţi la salon să colaboreze la publicaţie şi un
an de zile Strip Top-ul a fost o adevărată revistă naţională de benzi desenate.
Mi-a propus şi mie să colaborez, cu articole, şi, din 1992, am început să
public acolo primele file din Dicţionarul autorilor de BD români sau străini
traduşi în româneşte. Dacă îmi amintesc bine,
am început cu Arapu, Arnal, Anghel etc.
În 1993, Strip Top s-a oprit şi
inspirat de timişoreni, am luat şi eu la rând redacţiile bucureştene, propunându-le să publice,
dacă nu suplimente, măcar benzi desenate
ăn paginile lor (mai ales că existau deja precedente precum Viitorul Românesc
sau Meridian).
Am reuşit să obţin nişte
promisiuni de colaborare de la Ziua, Cotidianul şi Azi, dar doar acest din urmă
cotidian, aflat în plin proces de rebranduire, a marşat şi a început să publice
BD româneşti mai întâi într-o pagină a copiilor, iar de la 1 iunie 1993 în
cadrul unui supliment de 16 pagini (jumătate alb-negru, jumătate în culori). Am
scris în Istoria BD din 2010 povestea
acestei publicaţii, care ar fi putut fi
o tribună elevată de exprimare a talentului
grafic a două generaţii de autori BD, cea a anilor 80 şi a cea a anilor 90,
dacă nu şi-ar fi bătut joc de redacţie
şi de cititori elevii de la
cercul de benzi desenate dirijat de
fostul meu amic Sorin Anghel (care elevi, apropo, nu a ajuns niciunul să
publice în altă parte -decât în Mini-Azi - benzi desenate, nici în ţară, nici
în afară, aşa de bine au fost învăţaţi de profesorul lor de BD). Dar asta e o altă
poveste, pentru alte nopţi geroase de iarnă...
Am continuat să public file din
dicţionar în Mini Azi. În 1995 amicul
Aurel Cărăşel, scriitor şi profesor, mi-a făcut cunoştinţă cu o colegă de-a sa,
doamna Ileana Petrescu care, împreună cu profesorul Nicolae Marinescu, aveau o
editură şi o tipografie. Doamna Petrescu, profesoară de franceză şi deci
cititoare de reviste PIF, a fost interesată de ideea unui Dicţionar al autorilor
de BD şi mi-a propus să-l publice la editura dânsei..
În 1996 Salonul Internaţional al
Benzii Desenate din România, ajungea din nou la Craiova şi am lansat în cadrul său
Dicţionarul BD. Coincidenţă (?) Aurel Cărăşel îşi lansa şi el un Mic
dicţionar de literatură SF (scos la o altă editură craioveană).
Dicţionarul Benzii Desenate din România are 68 de pagini alb-negru,
format A4, coperta în culori.
Pe copertă Viorel Pîrligras (tehnoredactorul cărţii) a aşezat casete
extrase din diverse benzi desenate, dar
nu la întâmplare, ci pe acelea în care apăreau... autori de benzi desenate:
Nicolae Batzaria, Pierre Pascal, Valentin Tănase, Marian Mirescu, Viorel
Pîrligras, Valentin Iordache, Călin Stoicănescu, Florin Dănilă, Victor Trifan,
Constantin Jurcuţ, Mugurel Dionisie, Valentin Cristescu (prâslea, pe atunci).
I-aţi recunoscut ?
Pentru că în 1996 se sărbătorea centenarul
benzii desenate (1896, Yellow Kid, USA), m-am oprit şi eu la
cifra de 100 de autori pentru cartea mea. Dintre aceştia 58 erau români (dintre
care 4 scriitori – scenarişti) iar restul străini - americani, francezi,
belgieni, finlandezi, italieni, sârbi, dar toţi traduşi în româneşte.
Marea noutate a dicţionarului,
era faptul că eram primul (din lume – sic!) care scriam despre originea română a unor autori BD străini: Mircea Arapu, Ed. Arno, Marcel Gotlib, Michel Iarmarcovai, Marco Ilin, T.G. Secuianu,
Jean-Yves Stanicel. Pe marea majoritate i-am cunoscut personal, căutându-i –
acolo unde trăiesc – în Franţa şi în Belgia.
În fine, am trişat un pic,
adăugând celor 100 de autori, scurte prezentări ale altor tineri 10 desenatori
(născuţi în jurul anului 1980) grupaţi
generic sub titlul, entuziast şi naiv, „Viitorul Benzii Desenate Româneşti”: Florin
Badea, Cosmin Biro, Călin Borş, Răzvan Chelaru, Alexandru Ciubotariu, Lucian
Dănilă, Valentin Gubcenco, Sorin Hopârtean, Dan Petcan, Titus Udrea. Dintre
aceştia, nouă au avut cariere diverse
(arhitecţi, regizori etc) dar nu mai desenează BD în prezent, iar al zecelea a
ajuns (cu concursul meu - chiar dacă
neintenţionat -) un mare escroc al benzii desenate.
Bineînţeles, cartea mi-a adus şi
reproşuri : de ce lipseşte Sorin Anghel (aţi văzut de ce), de ce Ionuţ Popescu
(primul desenator român publicat în Portugalia) are mai mult spaţiu alocat
decât Ion Popescu Gopo, de ce articolul
despre Viorel Pîrligras are 2 pagini şi jumătate, mai mult decât la oricare alt
desenator din dicţionar...
Însă lucrarea mea l-a entuziasmat
mult pe domnul Virgil Tomuleţ din Cluj, cu care voi colabora la următoarele
mele cărţi..
Iar în volumul Biografia
ideii de literatură – vol 5, editura Dacia, 1998, criticul literar clujean Adrian Marino scria:
“O surprinzătoare şi
documentată Istorie
a benzii desenate româneşti scrie un adevărat specialist: Dodo Niţă (1992).[...] Centenarul BD, din
1996, este sărbătorit şi în ţara noastră
de acelaşi competent entuziast prin Dicţionarul Benzii Desenate din România (1996): Viaţa şi opera a 100 de autori de
benzi desenate: desenatori, scenarişti şi editori, români sau de origine
română, publicaţi în străinătate sau străini publicaţi în România”.
Dicţionarul benzii
desenate din România a primit premiul pentru exegeză al Asociaţiei ART 12 de la
Paris.
Un comentariu:
Lipsa lui Sorin Anghel dintr-o lucrare despre banda desenata româneasca este o eroare. Acest articol si colaborarea noastra trecuta si viitoare ma obliga sa îti raspund public.
Cu multa prietenie,
Mircea
Trimiteți un comentariu