Radu Marian şi Minitehnicus vă urează "La Mulţi Ani!"

Timpuri noi, a la Charlie Chaplin

          - Nu vă supărați, domnu, de la ce peron pleacă trenul spre o lume mai bună?

Oare ce viitor îi aşteaptă pe copiii noştri?

Şerban Andreescu topeşte zăpada!

O mantie de zăpadă s-a aşternut peste ţară. Este momentul să ne închidem în casă şi să citim la gura focului, legănându-ne într-un fotoliu balansoar,  comorile literar-artistice acumulate peste an.
Cei care nu avem  șemineu,  nu ne rămâne decât să ne încălzim oasele cu....  puterea minţii,  după metoda Şerban Andreescu:

Următorul salon va fi la Sibiu, în aprilie 2015!

Tintin, Noel, Bob de Moor

Am primit de la un prieten belgian  acest magnific desen inedit, pe care îl ofer mai departe, cadou,  tuturor tintinofilililor români.

Felicitări de Crăciun

Mulţumim tuturor colaboratorilor, autori sau cititori, care ne-au trimis urări şi felicitări de Crăciun!
Iată câteva dintre ele:

Alexandra Gold este o foarte talentată graficiană,  despre care vom avea ocazia să vorbim aici.

Puiu Manu, Marius Leştaru şi Ioniţă Tunsu vă urează "Sărbători Fericite!"

Mircea Arapu şi personajele sale vă urează "Sărbători fericite"!

Terente for ever

Nu puteam să las să  treacă anul fără să vă mai delectez cu încă o scurtă BD (un strip), semnată de genialul Terente.

(c) Evz şi Terente

Cei  care îndrăgiţi inimitabilul stil dulce-amar al caricaturistului, puteţi să-l urmăriţi în paginile ziarului Evenimentul Zilei.

"Prâslea cel Voinic" la editura Vellant

Am scris despre acest minunat album, scris şi desenat de către Maria Surducan, la momentul apariţiei sale (aici).

Generaţia "Pif" vs. Corto Maltese

Cei trei viteji şi Constantin Brâncoveanu

Anul acesta s-au comemorat 300 de ani de la „moartea de martir” a lui Constantin Brâncoveanu. S-a vorbit destul de mult despre acest lucru, în cadrul a diverse colocvii şi  reuniuni, dar şi la televizor.

Aşa încât editura Carminis din Piteşti, o editură mică, specializată în bibliografia şcolară, dar cu o vechime de 20 de ani, a publicat mini-albumul de benzi desenate Cei trei viteji şi Constantin Brâncoveanu.

Neghiniţă de la Casa Radio

 O altă carte  de benzi desenate pe care am cumpărat-o luna trecută  de la Gaudeamus a fost mini-albumul  Neghiniţă, adaptare în benzi desenate de Alexandru Ciubotariu.

Salonul European de Bandă Desenată – mega-escrocheria Jumătăţii Pline şi a plagiatorului Ciubotariu

“ N-ai scuze când  taci  într-o societate în care libertatea cuvântului şi a gândirii este garantată ! “

                                                                         Gabriel Liiceanu

Nu aş fi vrut să mai scriu despre această mascaradă intitulată Salonul european de bandă desenată (SEBD) dar la sfârşitul lui noiembrie am fost  la Târgul de Carte Gaudeamus şi nu am putut să nu compar această adevărată sărbătoare a cărţii,  cu mascarada  finanţată de ICR.

Cred că toată lumea care citeşte acest blog a fost măcar odată la Gaudeamus. Sute de edituri, care vând zeci de mii de cărţi (multe  cu preţuri reduse) în prezenţa şi cu dedicaţiile a sute de scriitori şi artişti, dintre cei mai cunoscuţi în România. Acest lucru face ca târgul de carte să fie vizitat de peste o sută de mii de vizitatori şi cumpărători de carte, lucru care, de altfel, creşte şi cifra de afaceri a editorilor.

Toate saloanele şi festivalurile de benzi desenate din Europa sunt nişte mici sau mari Gaudeamus (la Festivalul BD de la Angouleme vin 200,000 de vizitatori în 4 zile !)  Aşa ar trebui să fie şi SEBD…

Ori, de patru ani de zile, ce constată cititorii români de benzi desenate ? 

 

Harap-Alb şi Mircea... Arapu

 

Frecventez încă de la înfiinţarea sa Târgul de carte Gaudeamus.  Dacă ești iubitor de literatură (indiferent dacă e scrisă sau desenată),  ai o plăcere indimenticabilă să te pierzi printre munții de cărți, să te regăsești în compania unor prieteni cititori,  sau scriitori, să primeşti autografe personalizate şi să bei câte o bere în compania lor (sau o cafea,  la cel mai simpatic cafegiu de la noi, "Delicatese"  Florescu, de unde am cumpărat şi ciocolată..."Klaus"). Iar seara,  când pleci din această gigantică peşteră a lui Ali-Baba, să târîi după tine un sac plin de ... comori. 

Şi de această dată am cumpărat mai multe cărţi: SF, BD, precum şi monumentalul volum Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător, apărută la editura Polirom, sub semnătura lui Mircea Mihăieş. Dar despre această carte  voi scrie când o voi termina de citit.

În schimb, pe blogul revistei HAC am avut plăcerea să scriu despre un albumaş simpatic, pe care l-am achiziţionat de la standul editurii  Casa Radio,  Harap-Alb,  desenat de un alt "arap"... Mircea Arapu.  Frumoasă coincidenţă, nu-i aşa ? O altă coincidenţă este faptul că scenariul  piesei de teatru radiofonic Harap-Alb a fost semnat de un scriitor care a  conceput şi numeroase scenarii de benzi desenate, Vasile Mănuceanu.

Arte, carte şi ... benzi desenate

Ion Lucian Ciucu, Liana Stanciu, Adrian Cioroianu

 ‚Atenţie, benzile desenate creează dependenţă! Iar aceasta se manifestă fără limită de vârstă iar ”bedefilii”, aşa se numesc pasionaţii genului, se întâlnesc la evenimente special dedicate lor. Despre banda desenată în România aflaţi mai multe de la istoricul Adrian Cioroianu, un pasionat declarat al acestei arte.’

Mihai Timoşencu – „Erou din întîmplare”... în Ucraina ?

Pe 8 noiembrie 2014, da, chiar de sfântul Mihail, la galeria de artă a Centrului Cultural „Dzyga” din Lvov, Ucraina, s-a lansat un album de benzi desenate.  Erou din întâmplare a fost adaptat după romanul cu acelaşi titlu de Ivan Franko de către jurnalistul Cyril Horiszny şi desenat de artistul plastic Mihai Timoşencu.  Albumul spune – în 64 de pagini  şi 2000 de exemplare - povestea tragi-comică a unui funcţionăraş prins în vâltoarea revoluţiei de la 1848 din Lvov.

Articolul nostru s-ar fi oprit aici....

Salutări din Basmania !

Sâmbătă, 22 noiembrie 2014,  ora 13,00 fix,  la standul editurii Nemira de la Târgul de Carte Gaudeamus s-a deschis o poartă temporală care ne-a permis, vreme de câteva zeci de minute fără sfârşit, să evadăm în minunata lume a Basmaniei.

Basmania ! Bine aţi venit în Basmania !

Sâmbătă, 22 noiembrie, la orele 13,00,  la standul Nemira din cadrul Târgului de carte Gaudeamus 2014, scriitorul Valentin Nicolau lansează romanul fantasy  "Basmania. Răspântia gândurilor", alături de marele artist Tudor Popa, cel  care a îmbrăcat grafic volumul. 

Partidul benzilor desenate prezintă OMUL DE OŢEL

 Nu,  nu este vorba despre Ironman, ci despre un personaj de bandă desenată mai puțin cunoscut. Josef Balejka,  pilotul ceh a cărui viață se poate lesne confunda cu o aventură. Această nouă lucrare grafică a binecunoscutului Adrian Barbu a văzut lumina tiparului în chiar ziua lansării (parcă am mai auzit această frază), sub egida proiectului Relații Ceho-române în bandă desenată. Proiectul a fost inițiat de Ambasada Republicii Cehe la București.

Bucharest Ice Comic Con 2014

La mulţi ani, Tudor Popa!

Născut la Bucureşti pe 16 noiembrie 1968 şi absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza, Tudor Popa este, în mod cert, cel mai important ilustrator SF din România de după 1990: a desenat peste 100 de coperţi de carte şi revistă la editura Nemira şi a primit numeroase premii la Convenţiile SF. A mai ilustrat revistele String, Dino şi Abracadabra (unde a fost chiar redactor-şef, între 1998-1999).
Pasionat de cea de-a noua artă, a creat câteva benzi desenate unice în genul BDSF românesc, atât ca grafism, cât şi ca subiecte abordate.

Cultura populară în România

Supereroul român de azi

Autor :  Cătălin Badea Gheracostea

« Supereroul de azi este o invenţie americană, ca apa caldă şi chifteaua. Pentru români, asta e o axiomă cu demonstraţie, adică nici nu mai trebuie spus că dacă America n-ar fi fost ce este, din 1989 şi până acum, apa caldă ar fi continuat să nu curgă în ţevile tuturor cartierelor de blocuri gri de pe-aici. De asemenea, mititeii n-ar fi ajuns să sfârîie pe grătarele dintre respectivele blocuri, la ceas de sărbătoare, cum ar fi încheierea campaniei electorale prin chiar exercitarea votului.

Supereroul român, deci, trebuie să fie un produs de import, un rezultat al aculturaţiei. O simplă trecere în revistă a supereroilor (de)scrişi de autori români de literatură sau bandă desenată (dacă acceptaţi ipoteza de start a articolului, trebuie să acceptaţi şi reuniunea Lit-BD pe subiect), ne arată că lucrurile nu stau chiar atât de simplu. « 

Muzeul Benzii Desenate din România – expo itinerantă la Slatina

După Craiova şi Calafat, expoziţia Muzeul Benzii Desenate din România şi-a continuat  periplul oltean, oprindu-se pentru două  săptămâni la Galeria Artis de la Slatina.

Matty... pe scara autobuzului

 

Iată un "sport" despre care tinerii din ziua de azi nu mai ştiu nimic.
Practicat în special în cursul anilor 80, de muncitorii şi funcţionarii care mergeau la slujbe, de elevii şi studenţii care mergeau la şcoală, această stare de fapt  reflecta practic dezintegrarea statului socialist, care nu mai putea asigura nici măcar acest simplu serviciu locuitorilor oraşelor româneşti.

Patrick Modiano – laureat al premiului Nobel şi banda desenată

La 69 de ani scriitorul francez a primit, complet pe neaşteptate, premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014. El este autorul a 30 de romane, traduse în 36 de limbi. A mai semnat scenarii de film, versuri pentru diversi cântăreţi etc. Dar mai multe despre activitatea sa literară puteţi citi aici.

Întîlniri în spaţiu. Cu Valentin Tănase şi Horia Aramă

În anul 2010 Pământul trimite prima expediţie terestră spre Marte. Misiunea sa este să cerceteze şi să pregătească pentru terraformizare planeta roşie. În urma a numeroase peripeţii, care ne-au ţinut cu sufletul la gură pe copiii de atunci (ultima casetă a unuia dintre episoade, în care se întrezăreşte, neclară şi ameninţătoare, silueta unui robot marţian, ne face şi acum să tremurăm de anxietate) expediţia descoperă un oraş subteran, posibil ultimul refugiu al locuitorilor planetei Marte.

Ştefan Ghidoveanu, 1955-2014

Astăzi s-a stins din viaţă un bun prieten, Ștefan Ghidoveanu. Îl cunoşteam  de aproape 30 de ani, de pe vremea consfătuirilor SF. Ne-a apropiat nu doar pasiunea pentru SF ci şi cea pentru benzi desenate (plus faptul că, în fandom, eram singurii economişti). Ne vedeam cam o dată pe an la Bucureşti,  şi chiar m-a invitat de mai multe ori la emisiunea sa de la Radio Cultural, singur sau împreună cu A. Ciubotariu, Puiu Manu, Mihai Ionaşcu etc. ca să vorbim de actualitatea benzii desenate româneşti.

Îi datorez prietenia cu Oana Z. studentă în Suedia, care asculta emisiunea  « Exploratorii lumii de mâine » on-line,  şi ulterior mi-a scris, am corespondat şi chiar ne-am întâlnit, şi în România şi în Suedia.

În ultimii ani Ştefan demarase împreună cu prieteni ai săi un proiect foarte ambiţios, inedit, « Bibliografia generală a ficţiunii speculative din România ». Nu ştiu dacă îl va mai continua cineva.

Ştefan avea 59 de ani.

Requiescat in pace !

Matty for ever

Să începem  săptămâna zâmbind... cu Matty.

De această dată amicul Marius ne-a trimis o adevărată bandă desenată de maestru, în care totul e sugestie şi umor... noir.

Ziarul Telegraf: « Peste 1.000 de vizitatori la Salonul de Bandă Desenată »

(c) HAC!BD

Suedia şi România în istorii bidimensionale

Joi, 16 octombrie, orele 16,00,  la Facultatea de Istorie din Bucureşti, în Sala de Consiliu, va avea loc colocviul „Suedia şi România în istorii bidimensionale”. În cadrul  său  vor dialoga despre opera lor grafică, dar şi despre locul şi rolul autoarelor BD în peisajul editorial naţional şi european,  autoarele  de benzi desenate  Sara Olausson, Joanna Hellgren, Raluca Dragomir, Arina Stoenescu, editoare suedeză de origine română,  Raluca Dincă, editoare şi traducătoare BD, Octav Ungureanu, autor şi editor. Artistele îşi vor prezenta lucrările publicului, care le va putea achiziţiona cu autografe personalizate.
Moderatorul colocviului  va fi  prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie.

RALUCA DRAGOMIR – invitată de onoare la Salonul BD Constanţa 2014

Raluca Dragomir este una dintre artistele cele mai promiţătoare ale noului val de graficieni români, afirmaţi după 1990.

Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România – a 24-a ediţie

Cea de-a 24-a ediţie a acestei manifestări unice în peisajul artei româneşti (şi cea mai longevivă) va avea loc între 17-19 octombrie 2014 la Muzeul de Artă din Constanţa.

Muzeul benzii desenate şi filatelia

                                                 (a Roland)

În Belgia, banda desenată rimează cu filatelia. Vreme de 20 de ani, în colaborare cu CBBD, Poşta Belgiană a emis anual câte un timbru cu un personaj celebru de benzi desenate.

Dacă vă interesează, poate într-o zi vom face un articol doar pe acest subiect.

Până atunci, însă, vă propun timbrele poştale în care apare chiar Muzeul Benzii Desenate, alături, bineînţeles, de celebre personaje BD.

CBBD dans la presse roumaine!

 Non seulement beaucoup de fans roumains de la BD ont visité le célèbre Musée de la BD a Bruxelles, mai aussi des journalistes roumains, signe du fait que le CBBD est devenu un objectif touristique incontournable, même pour les Roumains!

En voici  trois articles publiés dans la presse roumaine, dans le temps! En cherchant sur le net vous allez certainement en decouvrir d`autres. 

Meurtres au Musée de la Bande Dessinée!

(c) Tibet, Duchateau, Editions du  Lombard, 2000

Derrière ce titre racoleur se cache en fait un très sympathique album dessiné par Tibet d`après le scenario de A. P. Duchateau: B.D. Meurtres (62-ème episode des aventures de Ric Hochet).

L`action se deroule dans le monde de la bande dessinée, au Festival d`Angouleme mais aussi, bien sur, au CBBD.

En voici les planches respectives:

Le CBBD à Très Grande Vitesse

Victor Horta, l`architecte de Magasins Waucquez. Dessin par Frank Pé (invité d`honneur au Salon  Roumain de la BD en 1999).

"Selon Le Soir du 8 aout 2014, Le Musée belge de la bande dessinée arrive en septième position du top 10 des monuments qui font de Bruxelles une ville de citytrip en vogue: Dans ce magnifique bâtiment dessiné par Victor Horta sont réunies des milliers de planches de BD qui ont contribué au rayonnement de la Belgique. Le musée enregistre environ 200.000 visiteurs par an. Parmi les motifs des visiteurs venus dans la capitale pour se détendre, 34% ont choisi la destination pour son héritage culturel et 22% pour ses attractions. Ceux qui sont passionnés de culture sont attirés par l’Art nouveau (23%), la zone Unesco de la Grand-Place (20%) et les musées de manière générale (19%).

Le plus ancien et le plus grand musée BD d’Europe

Véritable temple dédié à la bande dessinée, le CBBD est aussi un chef d’oeuvre incontesté de l’Art Nouveau dessiné par Victor Horta. De l’ancien magasin de textiles qui occupa d’abord les lieux (1906-1970), le Centre Belge de la BD a notamment récupéré les grandes étagères de la bibliothèque et de la Librairie Slumberland.
Le CBBD a ouvert ses portes au public le 6 octobre 1989. En peu d’années, ce grand musée est devenu une des attractions principales de Bruxelles. Chaque année, plus de deux cents mille visiteurs choisissent de parcourir les expositions permanentes et temporaires qui s'y succèdent sur ses 4.200 m² de plateaux.
Etabli dans l’un des plus anciens quartiers de Bruxelles, à deux pas de l’Ilot Sacré, de la Grand-Place et du Quartier Royal, et classé en bonne place dans les meilleurs guides internationaux, le Centre Belge de la Bande Dessinée attire quelque 200.000 visiteurs par an, venus de tous les continents.
Si les expositions temporaires et permanentes contribuent à faire du CBBD un lieu vivant et un outil de référence au service de la promotion de la BD, c’est aussi un lieu de conservation et un centre de documentation unique au monde. Le CBBD produit également, pour de nombreux partenaires, des conférences, des ouvrages, des ateliers créatifs et leur sert de conseiller. Il entend poursuivre dans cette voie son développement international.

Centre Belge de la Bande Dessinée – 25-ème anniversaire!

Dessin  par Pieter De Poortere

Les 50 ans du Centre Belge de la Bande Dessinée en trois étapes 

"Les musées changent parce que les publics évoluent, que la société se transforme, que les technologies bouleversent les pratiques, que le savoir et le savoir-faire s’enrichissent. La reconnaissance de ce dynamisme des disciplines et des sociétés implique un questionnement permanent de nos objectifs, de nos attentes et de nos réalisations.
Notre volonté d’être pertinent nous oblige donc à être attentif et évolutif. (…)
Nous enrichissons nos pratiques par la confrontation avec d’autres manières de dire et de faire."

Michel Côté, 
Directeur général du Musée de la Civilisation, QC, 2014.

Veniamin Chiţu: „ Lumea e plină de provocări. Misterele şi enigmele ei aşteaptă să fie transpuse în universul benzilor desenate…”

 Unii dintre dvs.  îl cunoaşteţi pe Veniamin  Chiţu datorită benzilor sale desenate publicate din 2013 în fanzinul Comics. Dar nu ştiaţi, dacă nu aţi citit Istoria şi Dicţionarul benzii desenate că, de fapt el este autorul  a sute de planşe,   publicate din 1990 şi până prezent în mai multe  reviste pentru copii  şi tineret din ţară. 

Atelier de creaţie literară science-fiction şi fantasy

 

"Căutăm scriitori debutanți pasionați de science-fiction și fantasy. Michael Haulică, Oliviu Crâznic, Florin Pîtea și Marian Coman își pun experiența și talentul la dispoziția voastră.

De-a lungul celor 12 întâlniri veți învăța cum să scrieți în cea mai bună formă ceea ce v-ați propus. De ce scrieți, ce și cum scrieți sunt întrebări la care vă veți răspunde singuri, iar tutorii vor fi aproape să vă ghideze prin „pădurea narativă”, în general, și prin genurile science-fiction și fantasy, în special. Fiecare întâlnire va aborda o temă legată de scris (structură, personaje, dialog, genuri etc). E vorba de antrenament serios aici! Și mai e vorba de feedback pe text, vital pentru scriitorii debutanți.

Rezultatul extraordinar al atelierului este publicarea celor mai bune proze într-o antologie Sf & F la editura Millenium Books.

Septembrie – luna maeştrilor benzii desenate româneşti!

În calendarul ortodox, luna septembrie este cea a sfinţilor celei de-a noua arte din România!

Judecaţi şi dumneavoatră: 

Alexandru Oprescu : "The Graphic Novel" (7)

Conclusions

Alexandru Oprescu

The great contribution that the comic book, and later its ‘cousin,’ the graphic novel, has had on pop-culture makes it a subject that needs to be analyzed with much more rigorousness, especially the way in which it has drawn from the literary and visual arts and created a new medium of expression. Through this endeavor, not only the result of this metamorphose of arts is to be discovered, but it also highlights the almost infinite metamorphic value that literature, drawing, painting have, alone or, in this case, combined—ultimately the human imagination channeled through more and more different forms of expression.

It is in the capacity of no other art currently known to put to use, with an exquisitely natural result, the other arts of human culture, and this is why the graphic novel can be considered the ultimate metamorphosis of the visual-textual dimension.

Alexandru Oprescu: "The Graphic Novel" (6)

4. The Spatio-Topical Realm

4.1 The panel and its elements

The fundamental part of any comic is the panel. It is the atom, in the Greek sense of the word a-tomos­, the smallest and indivisible part of a comic book that any research should start at. The panel has, indeed, its more minute details and characteristics such as composition, color or placement, but analyzing these parts alone, devoid of the larger context the panel offers, has proven to be an infructuous endeavor.

A comprehensive definition of a panel and its major importance in the economy of a comic book can be found in the System of Comics:

In its habitual configuration, the panel is presented as a portion of space isolated by blank spaces and enclosed by a frame that insures its integrity. Thus, whatever its contents (iconic, plastic, verbal) and the complexity that it eventually shows, the panel is an entity that leads to general manipulations. (Groensteen, 2007)

Alexandru Oprescu: "The Graphic Novel" (5)

3. Forms of Comics and the Cognitive Process of Reading Them

3.1 The misleading of terms

Will Eisner

The word comic is misleading in itself, setting the prejudice that the main theme or aim is the gag, or the joke, while, for a large number of contemporary comic strips humor is not a primary target at all, or, in some cases, it is achieved in a more profound, literary sense. The United States has adopted the comic or comic strip terms around the 1900’s, when there was indeed a period of humorous publications of naïve inspiration, and stuck with it to define the whole sequential art, as Will Eisner would call this art form in the mid-80s, in his own attempt to devoid this art form of any prejudice.

In contrast, the Franco-Belgian term is bande dessinée, which translates into “drawn strip.” BDs, in short, are the mirroring phenomena in Europe, having a great success in the francophone world and still attracting a lot of fans nowadays. Using the same morphology, Germans used Bildergeschichteor Bilderstreifen, which is along the lines of “picture story” and “picture strip,” respectively—although they later taken over the American term.  These two terms are free of the aforementioned prejudice, but they are still loose terms, which, in the given situation, isn’t that bad. The insistence of trying to keep comic strips and graphic novels two different genres also comes from an American cultural and academic prejudice that comics are somewhat sub‑literature or juvenile at best. This problem is inexistent in Europe, where BDs are a well‑established literary and artistic form. Thanks to this, there is no true equivalent of the graphic novel present, the bande dessinée encompassing both the adult comics and the ones for children, everything living harmoniously under the same roof.

Alexandru Oprescu: "The Graphic Novel" (4)

2.4 The Golden Age of Comics in America

 The success of reprinting the old, serialized comic strips from the daily newspapers took the publishers by surprise. By 1935, the material runs out and the companies find themselves in the situation of seek for new, original material to satisfy the growing need for comic books. June 1938 is the date where all comics historians converge in opinion, that the Golden Age for the comic book beganin the first issue of Action Comics, a comic book anthology.Two artists that got rejected for years with their original comic concept, Jerry Siegel and Joe Shuster, get published with what is to become a national and world-wide phenomenon: Superman. A copy of the first issue of Action Comics, featuring the archetypal superhero, would end up selling in 2010 for the fabulous sum of $1.5 million, an indisputable evidence of the scale and influence Superman has had over pop‑culture since its creation over 70 years ago. With the immense success of this ew type of character, the demand for superheroes in comics became overwhelming, this breed of vigilantes ending up to dominate the industry completely during and after the Golden Age. Heroes like Dick Tracy or Flash Gordon captured the imaginations of young Americans. Over the next years, Detective Comics (which is the huge DC Comics company nowadays) create iconic superheroes like Batman, Flash, Green Lantern, Hawkman or Aquaman.

1939 is the year when Timely Comics was founded, which later became Marvel, another giant in the industry to this date, and top rival of DC Comics. Superheroes like The Sub-Mariner, the Human Torch or Captain America were selling millions of copies.

While in ’39, the number of companies that published comics was 7, printing around 50 comic book titles, in 1940 the number of original titles reached a staggering number of 250, published by 24 firms.

Alexandru Oprescu: "The Graphic Novel" (3)

2. The History of Comics

The history of the comic book is one long and interesting journey through the centuries, being very well documented by comic historians both from the U.S. and Europe. Following its footsteps, this history does not only reveal the continuous progress and development of the art itself, but carries with it the history of the world, entrapping in the panels and speech balloons the eventful and beautiful parts of the societies in which, and for which, they have been created. Although the later years of the comic book are crystal clear and can be found in many comic history books nowadays, the origins of this sequential art are still up for debate.There is an almost general consensus that the links between comics and thousand years old sequential depictions are not coincidental, but there are still questions to be answered by the better of the academic community in order to conclude that there was a natural and conscious progression from Trajan’s column, for example, to the colorful interconnected panels that we see nowadays.

In the following pages, the most important steps of the comic book have been reproduced, and more in depth analyzes were performed where it was necessary, to illustrate in a methodical manner the process of development. It is in no way meant to be an exhaustive route, but putting everything in the right context is needed, in order to further dwell in the machinations and complexities of the art form.

Alexandru Oprescu : "The Graphic Novel" (2)

The ultimate metamorphosis of the visual-textual dimension

1. Defining the Comic

Although the modern medium through which the graphic novel is conveyed has over 100 years, the graphic novel is a form of art that still hasn’t been exactly defined. Deriving from the much more popular—or rather wider spread—comic (comic strip), the graphic novel is loosely explained by the Encyclopedia Britannica as “a type of text combining words and images—essentially a comic, although the term most commonly refers to a complete story presented as a book rather than a periodical.” (Encyclopedia Britannica) This very definition ultimately shows the arguable nature of the term, which sets very loose bounds, if any.

In defense of the evasiveness, which can be encountered in any attempt of creating an eloquent definition, the academic study of comics has yet to beget an all‑encompassing terminology that will give the comic definition[1] a proper weight.

Alexandru Oprescu : "The Graphic Novel" (1)

The ultimate metamorphosis of the visual-textual dimension

Introduction

It is a very rare thing, if not unique in the history of universal culture, that an art with such a great mass that accedes to it has such a small mass of academical research. As a comparison, Don Quixote is said to have a sales number of over 500 million copies over a span of 400 years, being the best-selling book in the history of literature. Garfield, on the other hand, has 263 million readers a day. Keeping the proportions and obvious differences between the two mediums, it is safe to say that for an art form that has been around, in its most polished form, for around one hundred years, it is an extraordinary achievement.

Considered the father of comics, the creator of what he called “stories in etchings,”Genevan Rodolphe Töpffer (1799–1846), this visionary artist and writer recognized the value of this art form in his 1845 work Essai de physiognomonie, inadvertently making his significant contribution to shaping the imagination of future generations.

Zobb – un E.T. dans Bucarest

cronique par François Montier

« Si Bucarest fut appelée « La petite Paris » au début du XXème siècle, elle en garde aujourd’hui quelques traces. Curieusement Parisiens et Bucarestois sont affublés des mêmes clichés de la part des provinciaux et ces derniers reçoivent en retour une flopée de préjugés peu réjouissants. Mais les lumières de la capitale restent toujours aussi attractives que ce soit en France ou en Roumanie. Pour se moquer de tous les petits travers de la vie quotidienne, Octav Ungureanu a créé Zobb, un extraterrestre aux grands yeux noirs dotés de 4 bras qui débarque de sa planète pour mieux observer les habitants de Bucarest et tous leurs défauts. »

A lire  sur BDencre.com 

Budapesta: Întâlnire la vârf

În cursul lunii august s-au întâlnit la Budapesta, în cadrul unui eveniment unic şi irepetabil, maeştrii benzii desenate româneşti Puiu Manu şi Livia Rusz.