joi, 28 iulie 2016

Evz.ro: “10 motive pentru care cititul ne face să performăm”, articol de Eveline Osnaga


"Cititul poate face minuni atât pentru abilitățile noastre mentale cât, și pentru stările noastre emoționale. Este important să citim în medie 40 de pagini pe zi. 

 
 Asta ar însemna 280 de pagini pe săptămână, ceea ce nu e mult și nici puțin, însă aceste 40 de pagini citite pe zi pot aduce în viața noastră schimbările benefice de care avem atâta nevoie. Fie că citim în drum spre muncă, înainte de culcare sau când avem câteva minute libere, această activitate ne va menține într-un echilibru emoțional benefic.

1. Ne eliberează de stres
Cercetătorii de la Universitatea din Sussex susțin că lectura este cel mai eficient mod de a depăși stresul, avem nevoie de doar șase minute pentru a reduce nivelul de stres, cu mai mult de două treimi, în comparație cu orice activitate de relaxare. Câteva pagini citite chiar și pe fugă, dintr-o carte care ne face plăcere, pot concura cu alte activități de relaxare cum ar fi ascultatul muzicii sau chiar cu plimbările în aer liber.

2. Dezvoltă creativitatea și imaginația
În timp ce citim, ne folosim imaginația atunci când ne sunt descrise peisaje, interacțiunea dintre personaje și chiar când vine vorba despre acțiunea în sine. Imaginația, la rândul ei, ne dezvoltă creativitatea. Lectura unei cărți în copilărie, cum ar fi Micul Prinț, diferă dacă este citită la maturitate, diferența majoră este marcată de imaginația pe care o folosim atunci când citim. După ce profesorii de la Universitatea Obafemi Awolowo au sugerat introducerea benzilor desenate în programa școlară, au observat că imaginile colorate, care au venit însoțite de un text simplu, au afectat în mod pozitiv abilitățile artistice și creativitatea copiilor. Cărțile afectează cititorii adulți în același mod.


3. Îmbunătățește memoria și abilitățile de gândire
De fiecare dată când citim, de fapt, ne antrenăm creierul. În timp ce citim și întâlnim cuvinte noi sau noi explicații, acestea rămân stocate în memoria de scurtă durată și, ulterior, le vom folosi. Experimentele dovedesc că cititul încetinește deteriorarea creierului. Oamenii care își stimulează creierul citind frecvent au șanse mai mari să își păstreze mintea la parametri optimi.


4. Combate insomnia
Lectura s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente metode de calmare și de relaxare înainte de culcare, devenind un aliat pentru un somn odihnitor. Flash-urile de lumină care provin din ecranele televizoarelor și al telefoanelor trimit semnale la creier că este timpul să se trezească, în timp ce citind cartea preferată sub o lumină slabă obținem efectul opus - creierul își dă seama că este timpul pentru odihnă.


5. Lectura îmbogățește vocabularul
Citind, intrăm în contact cu expresii și cuvinte pe care nu le cunoaștem sau pur și simplu nu le folosim în vorbirea de zi cu zi. Atunci când ne lovim de un cuvânt nou, de cele mai multe ori găsim o explicație din context sau chiar apelăm la explicațiile dintr-un dicționar. Oricare variantă este la fel de utilă în a dezvolta vocabularul și cunoștințele generale. Nu doar cuvintele noi sunt importante, ci și contextul în care găsim cuvintele, acestea căpătând noi înțelesuri, oferindu- ne noi perspective.


6. Te face mai interesant
Este evident că o persoană care poate avea o conversație cu privire la orice subiect se pune inevitabil în valoare, atrăgând atenția și admirația celor din jur. O persoană inteligentă, bine educată, este mult mai atractivă pentru alte persoane.


7. Devenim mai empatici atunci când citim
Atunci când citim o carte, ne simțim transferați în poveste și într-un fel simțim legătura emoțională cu protagoniștii. Experimentele au arătat că oamenii care citesc dezvoltă empatie puternică în viața reală


8. Poate preveni dezvoltarea timpurie a bolii Alzheimer
Conform cercetărilor efectuate de Academia Națională de Științe din Argentina, oamenilor cărora le place să citească sau să facă puzzle-uri sunt mai puțin predispuși să se îmbolnăvească de Alzheimer. Creierul este un organ la fel ca oricare altul din corpul uman, și trebuie să fie stimulat frecvent astfel încât să rămână în parametri optimi.


9. Lectura stimulează funcționarea creierului
Studiile realizate la Universitatea Emory dovedesc că devenim mai inteligenți după ce citim o carte. Practic sunt suficiente câteva zile de la terminarea unei cărți pentru ca în creierul nostru să apară schimbări pozitive măsurabile. Oamenii de știință susțin că impulsul de funcționalitate a creierului este generat de conectivitatea sporită în creier și schimbările neurologice care persistă într-un mod similar cu memoria musculară.


10. Cititul ajută la creșterea stimei de sine
Cu cât citim mai mult, cu atât acumulăm mai multe informații. Odată cu informațiile pe care le avem, la nivel inconștient devenim mai încrezatori, iar încrederea consolidează, de fapt, stima de sine. Daca ai un bagaj de informații și cunoștințe în diverse domenii, cei din jur se vor raporta la tine și îți vor căuta prezența, iar sentimentele tale față de propria persoană nu pot fi altfel decât pozitive. În altă ordine de idei, dacă ne dorim ca micuții noștri să citească noi trebuie să fim un model pentru ei, așa că este important să ne vadă preocupați de cărți și să ne vadă citind.

Nu uitați: „Pentru o viață sănătoasă consumați minim două carți pe lună!”.

 

Acest articol a apărut în Evenimentul Zilei din data de 9 mai 2016. El este însoţit de coperţile a 12 albume româneşti - cele mai frumoase în viziunea noastră - apărute în ultimii trei ani şi pe care le mai puteţi găsi încă în librării (cu excepţia celor semnate de Raluca Dragomir, Gabriel Rusu şi Jup, care pot fi comandate doar pe site-urile autorilor).


Notă. Blogul nostru a militat dintotdeauna pentru promovarea lecturii, a benzilor desenate şi a orice fel de carte, în general,  la toate vârstele.

Iată  de ce este bine, dragi cititori, să vă convingeţi copiii – prin chiar puterea exemplului personal - să citească şi să nu  piardă timpul pe internet, pe facebook în general,  pentru că altfel vor ajunge ca sfertodoctul Alin Răţoiu care, împreună cu alţi câţiva ciraci la fel de semi-analfabeţi ca şi el (dintre  care unul se pretinde cadru universitar –  îi plâng pe studenţii care se chinuie cu un  asemenea „pedagog” la catedră) ori foşti desenatori frustraţi şi invidioşi, bat câmpii  pe pagina de facebook BBD, râzând ca „proasta în târg” (expresie consacrată a înţelepciunii populare) de munca şi pasiunea  altora. 
Ultima lor „victimă” este chiar fondatorul şi organizatorul festivalului East European Comic Con care, din păcate,  nu ţine cont de opinia – e-adevărat, tăcută – a zecilor de mii de fani care îşi plătesc biletul de intrare la EECC şi-i bagă în seamă pe aceşti semidocţi habarnişti, care am certitudinea că nu au cumpărat (aproape) niciodată o carte sau o revistă de bandă desenată românească, ci fură la greu de pe net comicuri americane şi apoi  se dau mari cunoscători ai benzilor desenate.

Mai nou Răţoiu "plânge" (cu lacrimi de crocodil) de mila editorilor şi autorilor BD de la noi,  după ce a insultat şi injuriat toată profesia, incluzând aici pe prietenii săi frustraţi Barbu, Mirescu şi Pirligras, despre care scrie: 

"Ori în momentul în care foarte bună parte din istoria lor, în jur de cincizeci de ani, benzile noastre au fost de fapt în cea mai mare parte plagieri ale benzilor străine, după care fie benzi de propagandă, fie benzi publicate pentru că țineau de partidul comunist din Franța [...]".

Dincolo de absurdul afirmaţiei sale, vă rog să observaţi semantica frazei, şi să vă gândiţi de două ori dacă merită să antamaţi vreun dialog cu acest impostor semidoct,  ale cărui singure articole pozitive despre vreun autor român au fost cele comandate  de escrocii de la Jumătatea Plină.
Alin Răţoiu este un fel de "Dan  Diaconescu în direct", iar pagina sa de facebook este un fel de OTV  pentru semidocţi care nu cumpără şi nu citesc benzi desenate în limba română,   dar îşi permit să le critice cu venin şi vitriol pe cele - puţine - care apar.
 Nu am nicio îndoială că aceşti indivizi găunoşi vor dispare, mai devreme sau mai târziu,  la fel ca şi trist celebrul om de televiziune,  de pe firmament, dar nu mai înainte de a fi inoculat mult venin şi multe frustări în mintea oamenilor de bună credinţă, dar mai slabi de îngeri. Şi exemplele se recunosc…

                                   Iată de ce trebuie urmat sfatul jurnalistei de la Evenimentul Zilei:

„Pentru o viață sănătoasă consumați minim două carți pe lună!”.

2 comentarii:

Graphite spunea...

Interesant articol, dragă Dodo.Felicitări jurnalistei de la EvZ.

Am o singură obiecție legată de asocierea pe care ai făcut-o între numele meu și cuvântul „frustrat”, a cărui semnificație probabil că nu o cunoști. Pentru asta însă există dicționare, așa că n-o să insist aici asupra acestui aspect.

Îmi permit să te corectez: sunt un om echilibrat, fericit de modul de viață pe care îl duc, de familia mea, de meseria si hobby-urile mele, de prieteni (printre care te numeri și tu, nu doar Mirescu, Pârligras sau Răuțoiu - atenție la numele acestuia din urmă; ai tendința de a omite litere). Nimic din ceea ce fac, spun sau scriu nu prezintă simptome de frustrare, de aceea înclin să cred că fie nu cunoști sensul cuvântului, fie scrii despre mine fără să știi ce scrii. Opiniile gratuite sunt, după cum cred că știi, lipsite de valoare. În toate sensurile cuvântului „valoare”.

Amicalement Votre

Adrian

Dodo Niţă spunea...

Aveţi aici, stimaţi cititori, un bun exemplu al celor două feţe, tip Dr. Jekill/Mister Hyde, ale domnului Adrian Barbu.
El îi învaţă pe alţii să scrie, dar habar nu are că pe tovarăşul său de insulte şi calomnii îl cheamă Pîrligras cu î din i, şi nu cu î din a.
Pretinde că nu este frustrat şi invidios, dar îl aplaudă ca foca pe numitul Pîrligras, când acesta îl insultă pe Puiu Manu, "învăţându-l" să deseneze BD pe artistul cu sute de mii de cititori (vezi articolul acestuia plin de frustrări şi minciuni "Vizibilitatea omului invizibil".

În fine, cum poate fi caracterizat acest om cu dublă faţă - Adrian Barbu - care, în drum spre Leskovac, unde fusese chemat la propunerea ta, se auto-invită la tine acasă (putea să se invite la amicii Pîrligras şi Mirescu, dar a preferat la tine, mai ales că venise şi cu două pupeze după el) mănâncă la masa ta, doarme în patul tău, se împrumută la tine bani pentru tren, bani pe care îi mai aştepţi şi astăzi înapoi, iar drept mulţumire te insultă şi te înjură pe pagina de facebook "Ghena benzii desenate" pentru că nu ai primit în casa ta un vagabond slinos şi agramat, care trage pârţuri în nasul cititorilor săi (textual, intraţi pe pagina urât mirositoare şi vă veţi convinge)?
Amicii Pîrligras şi Mirescu l-au prostit pe directorul ultimului salon BD de la Craiova să-l cheme la manifestare, pe banii Primăriei Craiova, pe un individ janghinos, Ajlin Ratoiu, care a declarat public că nu-l interesează banda desenată, care oricum e pe moarte, iar acesta l-a invitat pe furiş de ceilalţi organizatori, cei care au asigurat spaţiul de expunere, ramele de prezentare, posibilitatea efectivă de a primi subvenţia de la primărie şi mai ales au plătit din buzunar 1500 de lei pentru buna organizare a manifestării.
Tot ceea ce vă scriu acum, stimaţi cititori, este ca să vă previn că, dacă veţi invita în casa şi în inimile dvs. pe aceşti indivizi găunoşi, cu două feţe, Barbu, Pîrligras, Mirescu, să fiţi convinşi că vă vor mulţumi insultându-vă în public, aşa cum au făcut cu atâţia alţii...
PS. Adrian Barbu a fost invitat la Salonul BD Craiova 2015 la invitaţia mea, tânărul şi naivul director al salonului habar nu avea de existenţa sa. Îi mulţumesc şi pe această cale lui Barbu pentru insultele aduse drept mulţumire.
Şi, încă o dată, aveţi grijă:
"Cine face ca mine, ca mine va păţi!"