"Cititul poate face minuni atât pentru abilitățile noastre mentale cât, și pentru stările noastre emoționale. Este important să citim în medie 40 de pagini pe zi.
Asta
ar însemna 280 de pagini pe săptămână, ceea ce nu e mult și nici puțin, însă aceste 40 de pagini citite pe zi pot aduce în viața noastră schimbările benefice de care avem atâta
nevoie. Fie că citim în drum spre muncă, înainte de culcare sau când avem
câteva minute libere, această activitate ne va menține într-un echilibru emoțional benefic.
1. Ne eliberează de stres
Cercetătorii
de la Universitatea din Sussex susțin că
lectura este cel mai eficient mod de a depăși stresul, avem nevoie de doar șase minute pentru a reduce nivelul de stres, cu
mai mult de două treimi, în comparație cu orice activitate de relaxare. Câteva pagini citite chiar și pe fugă, dintr-o carte care ne face plăcere, pot
concura cu alte activități de
relaxare cum ar fi ascultatul muzicii sau chiar cu plimbările în aer liber.
2. Dezvoltă creativitatea și imaginația
În
timp ce citim, ne folosim imaginația
atunci când ne sunt descrise peisaje, interacțiunea dintre personaje și chiar când vine vorba despre acțiunea în sine. Imaginația, la rândul ei, ne dezvoltă creativitatea.
Lectura unei cărți în copilărie, cum ar
fi Micul Prinț, diferă dacă este
citită la maturitate, diferența
majoră este marcată de imaginația pe
care o folosim atunci când citim. După ce profesorii de la Universitatea
Obafemi Awolowo au sugerat introducerea
benzilor desenate în programa școlară, au observat
că imaginile colorate, care au venit însoțite de un text simplu, au afectat în mod pozitiv abilitățile artistice și creativitatea copiilor. Cărțile afectează cititorii adulți în același mod.
3. Îmbunătățește memoria și abilitățile de gândire
De
fiecare dată când citim, de fapt, ne antrenăm creierul. În timp ce citim și întâlnim cuvinte noi sau noi explicații, acestea rămân stocate în memoria de scurtă
durată și, ulterior, le vom folosi. Experimentele
dovedesc că cititul încetinește
deteriorarea creierului. Oamenii care își stimulează creierul citind frecvent au șanse mai mari să își păstreze mintea la parametri optimi.
4. Combate insomnia
Lectura
s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente metode de calmare și de relaxare înainte de culcare, devenind un
aliat pentru un somn odihnitor. Flash-urile de lumină care provin din ecranele
televizoarelor și al telefoanelor trimit
semnale la creier că este timpul să se trezească, în timp ce citind cartea
preferată sub o lumină slabă obținem
efectul opus - creierul își dă
seama că este timpul pentru odihnă.
5. Lectura îmbogățește vocabularul
Citind,
intrăm în contact cu expresii și
cuvinte pe care nu le cunoaștem
sau pur și simplu nu le folosim în vorbirea de zi
cu zi. Atunci când ne lovim de un cuvânt nou, de cele mai multe ori găsim o
explicație din context sau chiar apelăm la explicațiile dintr-un dicționar. Oricare variantă este la fel de utilă în a
dezvolta vocabularul și cunoștințele
generale. Nu doar cuvintele noi sunt importante, ci și contextul în care găsim cuvintele, acestea
căpătând noi înțelesuri, oferindu- ne
noi perspective.
6. Te face mai interesant
Este
evident că o persoană care poate avea o conversație cu privire la orice subiect se pune inevitabil
în valoare, atrăgând atenția și admirația celor din jur. O persoană inteligentă, bine educată, este mult mai
atractivă pentru alte persoane.
7. Devenim mai empatici atunci când citim
Atunci când citim o carte, ne simțim transferați
în poveste și într-un fel simțim legătura emoțională cu protagoniștii.
Experimentele au arătat că oamenii care citesc dezvoltă empatie puternică în
viața reală
8. Poate preveni dezvoltarea timpurie a
bolii Alzheimer
Conform cercetărilor efectuate de Academia Națională de Științe din Argentina,
oamenilor cărora le place să citească sau să facă puzzle-uri sunt mai puțin predispuși
să se îmbolnăvească de Alzheimer. Creierul este un organ la fel ca oricare
altul din corpul uman, și trebuie să
fie stimulat frecvent astfel încât să rămână în parametri optimi.
9. Lectura stimulează funcționarea creierului
Studiile realizate la Universitatea Emory
dovedesc că devenim mai inteligenți
după ce citim o carte. Practic sunt suficiente câteva zile de la terminarea
unei cărți pentru ca în creierul nostru
să apară schimbări pozitive măsurabile. Oamenii de știință susțin că impulsul de funcționalitate a creierului este generat de
conectivitatea sporită în creier și
schimbările neurologice care persistă într-un mod similar cu memoria musculară.
10. Cititul ajută la creșterea stimei de sine
Cu cât
citim mai mult, cu atât acumulăm mai multe informații. Odată cu informațiile pe care le avem, la nivel inconștient devenim mai încrezatori, iar încrederea
consolidează, de fapt, stima de sine. Daca ai un bagaj de informații și cunoștințe în
diverse domenii, cei din jur se vor raporta la tine și îți vor
căuta prezența, iar sentimentele tale
față de propria persoană nu pot fi altfel
decât pozitive. În altă ordine de idei, dacă ne dorim ca micuții noștri să
citească noi trebuie să fim un model pentru ei, așa că este important să ne vadă preocupați de cărți și să ne vadă citind.
Nu uitați: „Pentru o viață sănătoasă consumați minim două carți pe lună!”.
Acest articol a apărut în Evenimentul Zilei din data de 9 mai 2016. El este însoţit de coperţile a 12 albume româneşti - cele mai frumoase în viziunea noastră - apărute în ultimii trei ani şi pe care le mai puteţi găsi încă în librării (cu excepţia celor semnate de Raluca Dragomir, Gabriel Rusu şi Jup, care pot fi comandate doar pe site-urile autorilor).
Notă. Blogul nostru a militat dintotdeauna pentru promovarea lecturii, a benzilor
desenate şi a orice fel de carte, în general, la toate vârstele.
Iată de ce este bine, dragi
cititori, să vă convingeţi copiii – prin chiar puterea exemplului personal - să
citească şi să nu piardă timpul pe internet, pe
facebook în general, pentru că altfel
vor ajunge ca sfertodoctul Alin Răţoiu care, împreună cu alţi câţiva ciraci la
fel de semi-analfabeţi ca şi el (dintre care unul se pretinde cadru universitar – îi plâng pe studenţii care se chinuie cu un asemenea „pedagog” la
catedră) ori foşti desenatori frustraţi şi invidioşi, bat câmpii pe pagina de facebook BBD, râzând ca „proasta în târg”
(expresie consacrată a înţelepciunii populare) de munca şi pasiunea altora.
Ultima lor „victimă” este chiar
fondatorul şi organizatorul festivalului East European Comic Con care, din
păcate, nu ţine cont de opinia – e-adevărat, tăcută – a zecilor de mii de fani
care îşi plătesc biletul de intrare la EECC şi-i bagă în seamă pe aceşti
semidocţi habarnişti, care am certitudinea că nu au cumpărat (aproape) niciodată o
carte sau o revistă de bandă desenată românească, ci fură la greu de pe net
comicuri americane şi apoi se dau mari
cunoscători ai benzilor desenate.
Mai nou Răţoiu "plânge" (cu lacrimi de crocodil) de mila editorilor şi autorilor BD de la noi, după ce a insultat şi injuriat toată profesia, incluzând aici pe prietenii săi frustraţi Barbu, Mirescu şi Pirligras, despre care scrie:
"Ori în momentul în care foarte bună parte din istoria lor, în jur de cincizeci de ani, benzile noastre au fost de fapt în cea mai mare parte plagieri ale benzilor străine, după care fie benzi de propagandă, fie benzi publicate pentru că țineau de partidul comunist din Franța [...]".
Dincolo de absurdul afirmaţiei sale, vă rog să observaţi semantica frazei, şi să vă gândiţi de două ori dacă merită să antamaţi vreun dialog cu acest impostor semidoct, ale cărui singure articole pozitive despre vreun autor român au fost cele comandate de escrocii de la Jumătatea Plină.
Mai nou Răţoiu "plânge" (cu lacrimi de crocodil) de mila editorilor şi autorilor BD de la noi, după ce a insultat şi injuriat toată profesia, incluzând aici pe prietenii săi frustraţi Barbu, Mirescu şi Pirligras, despre care scrie:
"Ori în momentul în care foarte bună parte din istoria lor, în jur de cincizeci de ani, benzile noastre au fost de fapt în cea mai mare parte plagieri ale benzilor străine, după care fie benzi de propagandă, fie benzi publicate pentru că țineau de partidul comunist din Franța [...]".
Dincolo de absurdul afirmaţiei sale, vă rog să observaţi semantica frazei, şi să vă gândiţi de două ori dacă merită să antamaţi vreun dialog cu acest impostor semidoct, ale cărui singure articole pozitive despre vreun autor român au fost cele comandate de escrocii de la Jumătatea Plină.
Alin Răţoiu este un fel de "Dan Diaconescu
în direct", iar pagina sa de facebook este un fel de OTV pentru semidocţi care nu cumpără şi nu citesc benzi desenate în limba română, dar îşi permit să le critice cu venin şi vitriol pe cele - puţine - care apar.
Nu am nicio îndoială că aceşti indivizi găunoşi vor dispare, mai devreme sau mai târziu, la fel ca şi trist celebrul om de televiziune, de pe firmament, dar nu mai înainte de a fi inoculat mult venin şi multe frustări în mintea oamenilor de bună credinţă, dar mai slabi de îngeri. Şi exemplele se recunosc…
Nu am nicio îndoială că aceşti indivizi găunoşi vor dispare, mai devreme sau mai târziu, la fel ca şi trist celebrul om de televiziune, de pe firmament, dar nu mai înainte de a fi inoculat mult venin şi multe frustări în mintea oamenilor de bună credinţă, dar mai slabi de îngeri. Şi exemplele se recunosc…
Iată de ce trebuie urmat sfatul jurnalistei de la Evenimentul Zilei:
Un comentariu:
Trimiteți un comentariu