Istoria Benzii Desenate Româneşti – continuarea!

 La aproape 7 ani de la apariţia sa, Istoria Benzii Desenate Româneşti continuă să suscite interesul celor pasionaţi de citit şi de frumos – aici profesoara Lia Faur şi Şerban Axinte, realizatorul emisiunii „Nou în librării” la televiziunea Apollonia TV din Iaşi.
 Ştiaţi însă că există şi o continuare a sa ?

Apărută în 2015 la editura Scrisul Românesc, cartea acoperă perioada 2010-2015 din istoria benzii desenate româneşti, şi o face într-o manieră deosebită, prin cronicile albumelor BD apărute în acea perioadă, prin interviuri cu tinerii desenatori Alexandra Gold şi  Răzvan Chelaru, care s-au lansat în această perioadă, prin dosare consacrate noilor publicaţii precum revista HAC!

Volumul prezintă – prin cronici şi interviuri – şi activitatea artiştilor BD români în străinătate (Franţa, Italia, Ucraina, Statele Unite): Sandu Florea, Dan şi Augustin Popescu, Cristian Păcurariu, Ileana Surducan, Alex Talambă, Mihai Timoşencu, Costel Curelaru.

În al doilea rând cartea îşi propune a fi o pledoarie în favoarea benzii desenate dar şi a SF-ului românesc ca forme majore de expresie artistică. Sunt prezentate în detaliu studiile de exegeză a benzii desenate de la noi, sunt analizate interferenţele dintre BD şi cinema, sunt aduse la cunoştinţa publicului cititor informaţii, fapte şi date necunoscute din istoria SF-ului şi BD-ului românesc, se reliefează legăturile dintre literatură şi bandă desenată, mai ales prin prisma faptului că importanţi scriitori români au fost şi scenarişti de benzi desenate, precum Nichita Stănescu, Mircea Sântimbreanu, Nina Cassian, Lucia Olteanu, Ion Băieşu, Ion Hobana, Dumitru Almaş, Alexandru Mitru, Dinu C Giurescu etc, atunci când nu au chiar desenatori, precum poetul suprarealist Gellu Naum.

În fine, pentru cei care au descoperit de curând banda desenată românească, volumul poate fi considerat şi un ghid de lectură, propunând un număr de albume şi reviste care ar trebui să facă parte din „bedeteca” ideală a oricărui cititor pasionat de gen.

Paradigmele Paraliteraturii este prefaţată de binecunoscutul critic literar şi de cinema Angelo Mitchievici, care scrie:

„Volumul de față, Paradigmele paraliteraturii, apărut la prestigioasa editură Scrisul Românesc, ilustrează o altă față a autorului,  pe lângă cea de bedefil, istoric de artă grafică și colecționar avizat, cea de critic de bandă desenată. Trebuie să recunoaștem că această rubrică este și ea una de nișă atunci când vorbim de o activitate sistematică, iar autorul face și aici figură de pionier.

Însă contextul în care se inserează Dodo Niță este din ce în ce mai bine configurat, complementare activității istoricului fiind studiile de istorie a imaginarului la confiniile cu istoria ideilor,  prin cărțile unor remarcabili teoreticieni și bedefili precum Ioan Stanomir cu Camera Obscură. Vis, imaginație și bandă desenată (Cartea Românească, 2014) sau Mircea Mihăieș cu Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist și visător (Polirom, 2014) ambele omagiindu-l pe unul dintre marii creatori de imaginar bedefic, Hugo Pratt și pe fascinatul său pirat-dandy, Corto Maltese. Autorul evidenţiază meritele şi altor remarcabili iubitori ai genului, Adrian Cioroianu sau  Horia Roman-Patapievici.

Cel care, cu seriozitatea și acribia teoreticianului, a adus banda desenată în proximitatea culturii vizuale postmoderne este Ion Manolescu care,  prin volumul  Benzile desenate și canonul postmodern (Cartea Românească, 2011),  a deschis o discuție amplă asupra noțiunii de paraliteratură pentru genuri socotite minore, de la BD la cyber punk, dar cu un impact nemijlocit și exponențial la un public foarte larg.

Meritul benzii desenate  este că întrunește consensul celor mai diferite straturi de cititori, de la cei care nu ”citesc” decât BD la cei care citesc BD sprijinindu-se pe o cultură prodigioasă, fapt pe care-l documentează articolele cuprinse în volumul de față.” 

Nota 1. Cei interesaţi de această carte pot să ne scrie pe adresa blogului.

Nota 2. Aceasta a fost cea de-a 900 postare de pe blog. Vă mulţumim pentru interes.