Aşa cum
ştiţi, cititorii fideli ai acesti blog, dânsul este autorul primei teze de
doctorat despre banda desenată (între timp au mai apărut cel puţin două) publicată
la editura Institutul European din Iaşi
cu titlul Mitul şi banda desenată.
Revenind la Gelu Teampău, constat cu bucurie că există, în sfârşit, în România, un cercetător
ştiinţific – doctor în litere ! - ce ia în serios acest extraordinar mediu de comunicare şi sursă de informaţii istorice care este banda
desenată românească.
Dar, cu
ocazia acestei întâlniri, am aflat că Gelu Teampău a publicat mai multe studii
asupra benzii desenate, în diverse reviste şi volume colective.
Astfel, în
volumul România comunistă: Istorie şi
istoriografie, cordonat de Ovidiu Pecican (Editura Limes, Cluj, 2012), găsim
studiul său Banda desenată istorică din România în perioada
comunistă.
După un
preambul în care trece în revistă locul benzii desenate în cercetarea românească, Gelu Teampău
analizează, cu mijloace ştiinţifice şi exemple concrete, tematica istorică a
BD-ului românesc în perioada comunistă.
El scoate
în evidenţă, în studiul său, acele “aspecte narative şi tehnice prin care s-au
transmis, în banda desenată istorică românească, mesaje cu încărcătură
ideologică vizibilă”:
1- Selecţia temelor, a avenimentelor şi a personalităţilor istorice româneşti
2- Lozincile şi clişeele verbale
3- Stereotipurile imagistice etnice şi caracterologice
Studiul se
bazează pe o bibliografie abundentă şi trag speranţe că, într-o zi, el va fi
continuat şi publicat într-un volum separat.
Volumul România comunistă: Istorie şi istoriografie cuprinde numeroase alte studii, unul mai interesant decât
celălalt, semnate de cercetători şi profesori precum Lidia Gross, Stelian Mândruţ, Adrian
Niţă, Sabina Fati, Anca Stângaciui, Amalia Lumei, Andi Mihalache, Gabriel Moisa,
Victor Neumann etc.
Mie mi-au
reţinut atenţia textele
Exiluri paralele: scriitorii spanioli şi
români alungaţi de război şi destinele lor diverse, semnat de cercetătorul spaniol Mariano Martin Rodriguez (autor pe care l-am
mai citit şi în alte publicaţii) şi Urbanizarea
– între umor şi limbă de lemn (Reflectarea urbanizării din perioada comunistă
în caricaturile revistei „Urzica”), semnat de Dragoş Sdrobiş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu