“Clasicii literaturii în benzi desenate”- un eseu de Mati Botezatu

Diminuarea interesului pentru parcurgerea textelor tipărite.

Iniţiere în literatură.

Imperativul resuscitării deprinderii lecturii.

Familiarizarea cu operele clasice prin transpunere în benzi desenate.

Semnalele introducerii temei promovate, probabil printr-un procedeu  non-convenţional, sunt punctate de “mărturisirile” subiecţilor din cuprinsul materialului video-satiric (regizat) găsit aici.

 Declaraţiile surprind actualul  moment critic provocat de lipsa disponibilităţii pentru lectură. Concurenţa survenită în urma apariţiei recentelor mijloace de comunicare au determinat exacerbarea actualei crize. Noile orientări ale expresiilor tehnice sunt răspunzătoare de invazia vizualului resimţit de o parte însemnată a umanităţii… Se recunoaşte (ironic) că nu neapărat analfabetismul (vechi, încă actual) poartă vina extinderii situaţiei îngrijorătoare care îndepărtează semenii de cărţi. 

Iniţial am avut pornirea să transcriu discursurile rostite în link. Lecturarea textului umoristic provoacă deopotrivă zâmbete, dar induce confuzie. Procedura aleasă asimilării ideilor prin citire întră în contradicţie cu  tendinţa contemporană semnalată în subiectul dezbătut. Până la urmă, cine stă să parcurgă întreaga aglomerare de cuvinte expuse şi apoi să proceseze mesajul ? Drept care, pentru impact, am preferat oferta declaraţiilor filmate propusă în referinţa indicată. Pe scurt, concluzia desprinsă cu usurinţă din video-materialul indicat consolidează afirmaţia deja formulată. Timpurile actuale constată situaţia legată de diminuarea preocupării obiceiului lecturii, a cărei deprindere a ajuns într-o diminuare semnificativă.          

Tema semnalată a fost analizată în manuscrisul predat editurii Paralela 45, carte aflată acum  în curs de pregătire - “Abc…BD / benzile desenate: vocaţie educativă şi iniţiere în arte”.

Textul dezvăluie calea consacrării celei de a 9-a artă, statut dobândit în jurul anilor 1970. Menirea atribuită domeniului este adnotată în titlul lucrării, devenită preocuparea situată în centru studiului. Manifestarea BD probează o expansiune crescătoare, desfăşurată pe parcursul a ceva mai mult de un secol.

La data de 19 mai 2016, cărţile de benzi desenate ocupă deja o pătrime din apariţiile editoriale pătrunse în spaţiul francofon. Sunt consemnate contribuţiile a 27.252 scenarişti, graficieni, coloristi care au  colaborat la elaborarea a 208.946 albume, 39.758 titluri de serii. Autori a 34.792 studii para BD au contribuit la întregirea înţelegerii conceptului legat de fenomen.

Statistica datelor etalate presupune posibilitatea aprecierii dimensiunii numerice a publicului disponibil unei asemenea producţii uriaşe. Calităţile comunicării şi ale percepţiei stabilesc nivelul consistent consolidat de persistenta legăturii autor-consumator. Tema abordată dezvăluie mecanismele răspândirii mişcării ajunsă la nivel mondial de atractivitate. Reuşita survine ca urmare a abilităţilor de redare prin desen a lumii inconjuratoare şi a disponibilităţii imaginaţiei debordante dovedită de artisti. Conglomeratul creaţiei implică realizarea produsului BD conceput în manieră unitară, de tip organic.  

 Evidenţa legăturilor structurale preluate din artele complementare a devenit cunoscută prin dezvăluirea resorturilor specifice aflate la originea manifestării. Intervenţia iniţială survine în temeiul conceperii scenariului, vector în jurul caruia se prefigurează componenta literară, devenită direcţia impusă primordial. Determinarea impulsului necesar elaborării produsului artistic se realizează prin succesiunea temporală a secvenţelor vizualizate, evidenţiate în procesul creator prin intervenţia procedurilor preluate din artele vizuale. Punerea în operă se face cu ajutorul elementelor împrumutate din  grafică, pictură, arhitectură, cinematografie. Rezultatul interferenţei are ca urmare elaborarea unui nou compus, inedit, posesor de identitate cu personalitate artistică de sine stătătoare.

Momentul detonării exploziei urmat de ecoul cu largă rezonanţă istorică devine punct de reconfigurare al posibilităţii de exprimare. S-a născut o artă vie, aflată mereu în transformare. Ca urmare, se îmbogăţeşte spectrul paletei de care dispune limbajul creatorilor, implicit al artei. Interconexiunile devin multi-direcţionale, iar urmările se resimt prin efecte pe linie orizontală şi verticală. Ulterior, procedura abordată va fi aplicată cu eficacitate în cinema, artă cu manifestare explozivă, care irupe aproape simultan cu momentul lansări mondiale a conceptului de bandă desenată. În zilele noastre asistăm la revigorarea cinematografiei prin preluarea scenariilor şi personajelor din comicsurile consacrate. Istoria se repetă, deoarece avem de face cu un procedeu similar aplicat de multă vreme literaturii.  Resuscitarea bilaterală porneşte de la beletristica, sursă oferind marelui ecran suportul operele clasice prin transpuneri ale succeselor memorabile.   

            Ponderea apariţiilor editoriale de benzi  desenate pe plan mondial tinde să depăşescă procentul de 40% din totalul producţiei tipăriturilor. Reuşita devine scopul determinant, datorată  efectului dobândit prin percepţia caracterizată de facilitatea asimilării. Se reuşeşte parcurgerea simultană a ambelor direcţii rezultate din conlucrarea componentelor îngemănate în creaţie. Privitorul este degrevat de grija întruchipării acţiunii şi a personajelor. Corvoada este preluată spectaculos de autorul specializat, documentat, cu imaginaţia antrenată în abilitatea de a reda explicit elementele vizuale inedite ale intregii lumi descrisă de scriitor. Acesta este scopul declarat al iniţiativei:    

Seria “Clasicii literaturii în benzi desenate”

Descoperă literatura clasică în imagini! Un proiect didactic dedicat lecturii.

Editura Litera mică 2016

Editions Adonis – Glénat Editions (France) 2010

Daniel DEFOE: Robinson Crusoe

Albumul cuprinde un număr de 45 planşe color, reunite într-o povestire completă, corespunzătoare filonului extras din romanul aventurii de neuitat, gravat în memoria adolescentină, a faptelor de supravieţuire,  pe o insulă izolată,  întreprinse  de Robinson Crusoe.

 Ilustraţia copertei  se datorează realizării lui Jean-Yves Delitte, care introduce opera romanului scris de Defoe. Adaptare scenariului este efectul colaborării cu Cristophe Lemoine. Uriaşa notorietate a operei a determinat impulsul creativ al mai multor autori dedicat realizării transpunerii în benzi desenate: M.Leroy (1953), 3 tomuri ale seriei omonime ale integralei desenată de Cristophe Gaultier (2007-2008),  Juan Arraz (1980). Sinopsisul are la bază textul original, scenariul condensând fidel acţiunea. Albumul este realizat grafic (desene & culori) de către Jean-Jacques Vergne.

După susţinerea studiilor în istoria artei, autorul francez obţine începând din 1993 statutul de artist. Din acel moment practică activitatea de pictor decorator. Lucrarea BD este lansată pe piaţă în 2010 şi este susţinută într-o manieră de desen onestă, cu trăsături care nu-l fac încă deplin recongnoscibil. 

Dosarul literar anexat , scris  în colaborare cu Nicole Gabet, aduce exemplificări prin gravurile lui B.Picart şi extrase din casetele albumului. Textul rezumă şirul datelor biografiei lui Defoe. Se aduc referinţe ale contextului vieţii politice engleze şi concentrat se aminteşte de activitatea de pamfletar a scriitorului. Romanul lansează figura lui Robinson drept emblemă a ideologiei capitaliste, personajul iniţiativei, al supravieţuirii. Studiul relevă redescoperirea Angliei dupa absenţa eroului timp de treizeci si cinci de ani: un teritoriu aflat la originea primului imperiu britanic în plină dezvoltare, restaurarea monarhiei, urmată de evoluţia stiinţei şi a artei.     

   

Robert Louis STEVENSON: Comoara din insulă

Hugo Pratt destăinuie recunoscător influenţa pe care opera lui Robert Louis Stevenson o are asupra cursului activităţii sale de scenarist, lume care se răsfrânge în albumele seriei Corto Maltese. L’Ile au trésor devine suportul scenariului desenat de G.Tabet (1963), incitaţie care se manifestă şi asupra lui Paul Durand (1965), Jacques Poirier (1972), Nino (1976) - o variantă de divertisment, amuzantă.
Pratt transpune,  sub acelaşi impuls,  albumul Comoara din insulă (1980), ca şi Pierre Joubert (1992), Ramon de la Fuente (2004), Fred Simon - 3 tomuri (2007)…
Ilustraţia copertei: Jean-Yves Delitte, adaptare scenariu: Cristophe Lemoine, desene: Jean-Marie WOEHRL, culori: Patrice Duplan. Albumul original este produs în 2010;

            Maniera grafică, mediul marin al desfăşurării acţiunii te duc cu gândul la grafica lui Pierre Makyo, autorul albumului Le Coeur en Islande. Tema de succes a romanului lansează o avalanşă de apariţii,  girând în jurul subiectului pirateriei şi a căutării comorilor ascunse: aventuri pe mare, personaje bizare, tensiunea acţiunii, răzmeriţe, răsturnări de situaţii, conflicte purtate de grupuri cu interese diferite.

            Dosarul literar dedicat lui Robert Louis Stevenson, elaborat în colaborare cu Nicole Gabet este intregit prin ilustraţii cu gravuri de G.Roux pentru ediţia Hetzel, fotografii ale scriitorului, litografie în acuarelă a Insulei din Polinezia, reproducere a posterului spectacolului Dr.Jekyll and Mr.Hyde la sfârşitul secolului al XIX-lea, desene preluate din plansele albumul realizat de J.M.Woehrl, desene de George Routledge, ilustraţii de Howard Pyle şi pictura luptei navală a lui Philippe Jacques de Loutherbourg.  Materialul este deschis cu date ale biografiei scriitorului R.L.Stevenson, poet, eseist, autor de cărţi de călătorie, teoritician literat. Parcursul copilăriei fericite este urmat de studii de inginerie, traseu la care renunţă în favoarea carierei juridice. La 16 ani descopera tentaţia scrisului şi descoperă în romanele de aventuri corespondenţa propriei vieţi. Romanul Comoara din insula, opera ficţionară, surprinde pierderea inocenţei tânărului erou aflat în pragul treceri spre maturitate.    

            Ultima parte a rezumatului se referă la Anglia secolului al XVIII-lea, aflată pe valul ambiţiilor coloniale, în momentul devenirii „Regatului Unit”, începutul ascensiunii insulei spre rangul de mare putere mondială.

Jules VERNE:  Ocolul Pământului în optezeci de zile

Ilustraţia copertei este de Jean-Yves Delittle. Albumul a fost lansat pe piaţă în anul 2010.Adaptarea scenariu/desene/culori sunt realizări ale lui Chris Millien, dezvoltate de-a lungul a 45 planşe, amintind cu îngăduinţă de stilul lansat de Hergé. Povestea cursei nebuneşti cu parcurs mondial, înţesată de aventuri şi primejdii, derulată contra termenului limită, în scopul câstigării rămăşagului susţinut de membrii Reform Club-ului londonez. Ţinuturi insolite, meleaguri exotice, întâlniri neaşteptate, povara suspiciunii participării la furtul Băncii Angliei determină urmărirea iniţiată de poliţia engleză pe urmele lui Phileas Fogg.

Prima  transpunere în BD a romanului Le Tour du monde en 80 jours datează din anul 1976 şi  se datorează lui Ramon De La Fuente, iar în 1979, un colectiv al editurii  Michel de l'Ormeraie lansează o a doua variantă.

Secţiunea finală a Dosarului literar  consacrată romanului şi autorului ei este întocmită în colaborare cu Hubert Tison. Iconografia reuneşte desene de Leo Benett pentru editia Hetzel (1873), fotografie înfăţisându-l pe Jules Verne (1880), poster pentru Teatrul Chatelet, la sfâşitul sec. al XIX-lea: Ocolul Pământului în optzeci de zile şi un afiş publicitar Opere complete (1889). Totodată sunt inserate desene de Chrys Millien selectate din casetele planşelor albumului şi imagini ale uzinei metalurgice Corngraves, Anglia, 1835, o ilustrare din istoria coloniştilor cuceritori ai vestului – gravură colorată sec. XIX-lea, pictură maritimă de Edouard Adam: Vapoare pe drum John Bull, reproducere a originalui aflat într-un muzeu parizian.

Născut la Nantes, oraş port al Franţei, Jules Verne este fascinat din copilărie de tentaţia călătoriilor. După finalizarea studiilor de filozofie şi retorică în oraşul natal şi completarea acestora, - Dreptul la Paris, manifestă dorinţa de a deveni scriitor. Fişa activităţii literare de patruzeci de ani a lui Jules Vene releva consacrarea celei mai mari părţi din operă orientată spre “romanele de anticipaţie”, science fiction şi către aventuri. Cunoaşte succesul în 1863 cu romanul Cinci săptămâni în balon. Instalat la Amiens, scrie o parte a celebrelor sale romane şi călătoreşte în Portugalia, Gibraltar, Africa de Nord, Scotia, Irlanda, Norvegia. Opera sa este situată la graniţa descoperirilor secolului, a inovaţiilor şi recentele cuceriri ale timpul intrate în practica cotidiană.              

           

Rudyard KIPLING: Cartea junglei

 Ilustraţia copertei aparţine lui  Jean-Yves Delitte, care preia linia personajelor şi  decorul realizat de autorul benzilor desenate din cadrul albumului.

 Adaptarea scenariului după Kipling aparţine lui Djian, desenele de Tieko,  culorile sunt datorate  lui Catherine Moreau. Întreaga grafică realizată în  planşele BD merită aprecieri superlaudative.   

Cea mai răspândită transpunere a operei autorului britanic, de notorietate însemnată în copilărie, se datorează filmului de desene animate produs de Walt Disney Studio în 1967, versiunea remake lansată în 2016.

Variantele în bandă desenată sunt realizări semnate de José De Huescar (2 tomuri apărute în 1982) şi Juan Arranz (1987), cu o  grafică asemănătoare stilului desenatorului  Cheret (Rahan). Mowgli ajunge în junglă şi este crescut de haita de lupi conduşi de Akela, până când este “adoptat” de pantera Bagheera, fapt care, în continuare, nu-l scuteşte de o viaţă plină de aventuri şi primejdii întâlnite la tot pasul. Copilul crescut în sălbăticie, este respins mai întâi de lupii în mijlocul cărora a cunoscut jungla şi apoi de semenii lui, oamenii, care-i refuză integrarea printre ei.

Dosarul literar alcătuit în colaborare cu Sandrine Gruffay cuprinde abordarea obişnuită până acum. Prezentarea este susţinută de gravura lui Witt Drake în 1899: Mowgli împreună cu Raksha, mama adoptivă şi pantera neagră Bagheera. Apare o fotografie de maturitate a lui Rudyard Kipling, născut la Bombay, care în copilărie a primit o educaţie englezească completată cu învăţămintele venite din noul sau mediu. Se specifică fluenţele resimţite de călătoriile parcurse. Activitatea literară prolifică i-a adus Premiul Nobel pentru Literatură în 1907.