Salonul BD Oradea 99: „Jamboreea benzilor desenate!”

Povestea singurei  ediții (până acum) a unui salon de benzi desenate de la Oradea a început în 1993, la Charleroi, în Belgia.

La Charleroi se organiza de mai mulţi ani un gigantic Salon Internaţional al Benzii Desenate şi,  datorită strădaniilor prietenului nostru francez Pierre Pascal, o delegaţie formată din 6 desenatori BD români (plus subsemnatul, curator al două expoziţii)  am fost invitaţi – pentru prima oară! – să prezentăm banda desenată românească,   în toată splendoarea sa.

Aveam la dispoziţie un spaţiu expoziţional şi un mic stand unde, eventual, să vindem cele câteva publicaţii BD româneşti cu care venisem!

Aici am fost abordat de Leopold şi Agnes Sindic, care veneau deja în România, în Ardeal, mai precis, de 4 ani, în cadrul Oeraţiunii Villages Roumains!

Pasionaţi  de benzi desenate, dar şi de cercetăşie,  ca şi mine, am ţinut legătura epistolar (încă nu se inventase internetul) şi ne-am revăzut după câţiva ani, la  Craiova. Aflând că organizam de 8  ani Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România (care, la acea vreme, era itinerant prin marile oraşe ale României, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Constanţa, Braşov) familia Sindic mi-a propus să facem o ediţie împreună şi la Oradea.

Ei cunoşteau acolo profesori de la Liceul Iosif Vulcan, trupa de cercetaşi locali etc. Eu trebuia să aduc autorii BD şi expoziţii de benzi desenate. Şi, cel mai important, manifestarea a fost găzduită de Muzeul Ţării Crişurilor.

Zis şi făcut. În 1998 am mers în Belgia unde m-am întâlnit cu doamna Myriam Delville, unul  dintre responsabilii Federaţiei Cercetaşilor Belgieni, care ne-a promis partenariatul Federației,  apoi cu Alain şi Martine Tacq care ne-au acordat dreptul să folosim imaginile personajelor create de tatăl lor, MiTacq (celebra serie "La Patrouille de Castors") şi, în fine, am căutat un  autor BD belgian care să vină la  Oradea. Primul abordat a fost Walthery, părintele grafic al celebrilor Natacha şi Walter. Acesta a promis că vine, şi ne-a oferit un desen cu senzuala Natacha în Carpaţi, pentru a-l folosi ca afiş. 

Din păcate, cu câteva luni înainte de salon, Waltery ne-a comunicat că nu mai  poate veni, fiind  în urmă cu predarea la editură a unui album aşa încât – prin intermediul Federaţiei Cercetaşilor Belgieni - au ajuns la Frank Pe, un alt autor pe care îl adoram, creatorul aventurilor lui Broussaile.

Pe 14 iulie 1999 ne-am regăsit cu toţi la Oradea, unii venind din vest, de la Bruxelles, unii  din sud, de la Craiova şi alţii din est, de la Cluj Napoca.

 

De la stânga la dreapta:  Ion Pălușan, D.N., A.N. , Frank Pe, Myriam Delville, Agnes Sindic

Cercetaşii belgieni, împreună cu cei români, cărora li s-au adăugat alte două trupe, venind din Ungaria şi din Franţa, au ridicat din buşteni diverse construcţii cercetăşeşti  în curtea Muzeului Ţării Crişurilor.

În holul muzeului am montat panourile expoziţiilor colective şi individuale. În afară de cele aduse de mine, belgianul Roland Francart a expus  colecţia sa „Filatelie şi benzi desenate” iar colonelul în rezervă   Ion Păluşan, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din Bihor, a prezentat expoziţia „Cercetăşia în filatelie”.

Spre ruşinea mea, dintre autorii BD români prezenţi la salon nu-i reţin decât pe Călin Stoicănescu din Timişoara, pe Cătălin Negrea din Târgu Jiu şi pe Gabriel Rusu din Cluj.  S-a organiyat un concurs de benzi desenate, premiul I fiind câştigat de Alexandru Sabo din Oradea.
Gabriel Rusu a lansat la salon, în premieră, albumul său  Porţile creaţiei, realizat împreună cu prietenii săi Dorel Bindea (desene) şi Mihai Stoica (texte).

 

Gabriel Rusu

Artistul belgian Frank Pe ne-a fermecat cu poveştile sale şi a desenat minunate dedicaţii celor care au cumpărat albumele sale.

Frank Pe desenând o dedicație pentru Leopold Sindic

Întreaga manifestare s-a desfăşurat sub semnul dialogului, în cadrul conferinţelor dar şi în contextul discuţiilor informale  între desenatorii, filateliştii şi mai ales cercetaşii prezenţi. De altfel aceştia din urmă au fost cei mai implicaţi în manifestare, nu doar prin construcţiile ridicate dar şi prin prezentarea activităţilor lor specifice. În ultima seară  cercetaşii prezenţi, români, belgieni, francezi, unguri, peste 100 de tineri şi tinere, au prezentat un spectacol de excepţie în micul amfiteatru în aer liber din curtea muzeului, cu momente vesele, scenete şi mai ales cântece în trei limbi.

A fost frumos, a fost o adevărată jamboree a benzilor desenate!