Scriam în
postarea anterioară despre studiul meu Tintin en Roumanie. Pentru tintinofilii
români care nu sunt la curent cu acest lucru, el demonstrează, cu argumente
serioase şi veridice, că ţara imaginată de
Hergé, Syldavie, a fost inspirată şi de România.
Ulterior am realizat o expoziţie/conferinţă itinerantă, bazată pe hărţi, fotografii,
documente inedite şi extrase din albumele desenate de Hergé, care a fost
prezentată la Salonul BD Craiova 1993,
BD Constanţa 1994, la Academia de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din
Bucureşti, în 1998, la Reuniunea profesori români de limba franceză de la Craiova,
în 2003, la Lectoratul Francez al
Universităţii din Bucureşti în 2005 şi la Festivalul BD Sibiu 2015.
Am
prezentat expoziţia la numeroase manifestări BD din străinătate, precum Salonul
Internaţional al Benzii desenate de la Charleroi (Belgia), în noiembrie 1993, la Festivalul Les 48 heures BD de Grenoble, în 1994, în prezenţa tintinologilor Benoit
Peeters, Jean–François Douvry, în 1995 la Salonul
BD de la Sobreda (Portugalia), în
1998 la la Adunarea Generală a Asociaţiei „Les Amis de Hergé” organizată la
Liceul Hergé din Gondecourt (în Franţa, lângă Lille), la manifestarea Întâlnirile Franco Române de la Sete, în
1999, la Festivalul BD de la Fabregues,
în 2002, precum şi la Saint Nazaire, la întrunirea asociaţiei de tintinofili Les 7 Soleils, în 2007, în compania
hergeologilor Jean-Claude Chemin şi Yves
Horeau.
În 2014, în cadrul
săptămânii francofoniei de la Stockholm, la invitaţia ICR Stockholm, am
prezentat conferinţa Tintin en Roumanie
în faţa unui numeros public format din tintinofili suedezi, francezi,
belgieni şi români şi am dat autografe pe traducerea în limba suedeză a
studiului meu.
În fine, în 2015 am
prezentat studiul Tintin en Roumanie
şi tintinofililor portughezi, reuniţi la Festivalul Internaţional al Benzii desenate de la Beja, dar şi la „Tertulia BD” organizată
la Lisabona.
La început, ca orice
teorie nouă, şi a mea a fost contestată de unii hergeologi, pentru că venea să
contrazică propriile lor studii, dar încet-încet a fost acceptată şi integrată
în teoria generală a hergeologiei, mai ales după ce multe ziare şi reviste franceze (Le Monde, Le Journal de Dimanche),
belgiene (La Libre Belgique, De Standaard), portugheze, suedeze, daneze şi
româneşti au scris despre ea.
Cel mai recent –anul trecut - a scris ziarul Le Temps din Elveţia (Dodo Nita, tintinologue aussi futé que les autres mais avec un cœur et une vie de Roumain).
În prezent mai multe cărţi de exegeză hergeeană menţionează studiul meu Tintin en Roumanie în paginile lor aşa încât iată că şi un român a
intrat în rândul specialiştilor tintinologi cu o modestă contribuţie la
decriptarea operei hergeene.
Ca să vă convingeţi dacă Sildavia a fost inspirată - sau nu - de România, nu vă rămâne decât să citiţi (sau să recitiţi) albumele Sceptrul lui Ottokar, Obiectiv Luna, Afacerea Turnesol. Lectură plăcută !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu