Un articol
de Mati BOTEZATU
“Pleiada BD’or”
Hugo Pratt: “Sub
semnul Capricornului”
Traducere de Mircea MIHĂIEŞ
Prefaţă Ioan STANOMIR
Editura Cartea Copiilor 2017
Dintre cele 12
titluri tipărite între 1967 – 1998, Sous le
signe du Capricorne este oficial considerat al doilea volum din şirul
aventurilor lui Corto Maltese.
Albumul reuneşte
sub un singur titlu 6 episoade cunoscute publicului de la datorită apariţiei,
în revista Pif nr. 58, luna aprilie, a primelor planşe desenate Hugo Pratt.
Periodicul va duce mai departe istoriile lui Corto în acelaşi format, între 1970-1973. Perioada cunoscută publicului
român cuprinde o parte însemnată a întâmplărilor captivante întreprinse de
marinar.
Ele întregesc lista ce cuprinde următoarele albume în ordinea cronologică a
apariţiei lor:
(I). La ballade de la mer salée - 1967 prima
ediţie alb/negru la Publicness; 1975 ed. Casterman; la noi Balada
mării sărate - 2016, ed. Cartea Copiilor 2016
(II). Les Éthiopiques, 1978 ed.Casterman
a. Au nom d’Allah le miséricordieux
b. Le coup de grâce
c. Et d’autres Roméos et d’autres Juliettes
d. Les hommes-léopards du Rufiji
(III). Sous le signe du Capricorne, 1979
ed.Casterman; la noi Sub semnul Capricornului, 2017, ed.
Cartea Copiilor
a. Secretul lui Tristan Bantam;
b. Întâlnire la Bahia;
c. Samba cu Tir Fix;
d. Vulturul brazilian;
e. … vom vorbi iarăşi despre căutătorii de
comori;
f. Din
vina unui pescăruş.
(III). Les Éthiopiques, 1978 ed.Casterman
a. Au nom d’Allah le miséricordieux
b. Le coup de grâce
c. Et d’autres Roméos et d’autres Juliettes
d. Les hommes-léopards du Rufiji
(IV). Corto
Maltese en Sibérie, 1979 ed.Casterman;
a. Les Lanternes rouges
b. Le Prisonnier de Tchang
c. La Duchesse romantique
d. La Division sauvage
e. Ungern de Mongolie
f. La Fin du Dragon Noir
(V). Corto toujours un peu plus loin, 1979,
ed.Casterman;
a. Têtes
de champignons
b. La
Conga des bananas
c. Vaudou pour monsieur le Président
d. La Lagune des Beau Songes
e. Fables et grands – pères
(VI). Les
Celtiques, 1980 ed.Casterman;
a. L’Ange à la fenêtre d’Orient
b. Sous le drapeau de l’argent
c. Concert en O mineur pour harpe et
nitroglycérine
d. Songe d’un matin d’hiver
e. Burlesque
entre Zuydcoote et Bray–Dunes
f. Côtes de nuit
et roses de Picardie
(VII). Fable de Venise, 1981 ed.Casterman;
a. La Loge d’Hermès
b. L’Énigme du Baron Corvo
c. L’Escalier des rencontres
d. Les Révélations de Saint–Marc
(VIII). La Jeunesse de Corto, 1985 ed.Casterman;
(IX). La maison dorée de Samarkand, 1986
ed.Casterman;
(X). Tango, 1987 ed.Casterman;
(XI). MÛ, 1992 ed.Casterman;
(XII). Les Helvétiques, 1998 ed.Casterman.
Legendarul săptămânal Pif Gadget face cunoscute
21 episoade captivante din peripeţiile lui Corto. Concepute în naraţiuni desfăşurate pe spaţiul
a 20 planşe, succesul repurtat demonstrează reuşita practicii redacţionale adaptată
cerinţei provocată de apetitul publicului pentru povestiri complete, exigenţă
deja impusă în epocă de celebra revistă. Modalitatea aleasă are meritul de a
prezenta câteva dintre povestirile maltezului devenit între timp eroul
principal. Formatul este în aşa fel conceput încât să se înscrie în dimensiunea
tipului de povestiri al altor autori prezenţi în revistă.
Exemple ale
genului redus, episoadele alese asigură treptat tranziţia către înţelegerea
operei lui Pratt, familiarizând gradual tânărul public cu noua abordare
promovată în banda desenată.
Albumele Corto
ajung la dimensiuni care depăşesc numărul obişnuit de pagini de 48 de pagini.
Volumele cuprind subiectul naraţiunii prezentat în o singură povestire.
Rezultatul re-orientării atrage meritul atribuit autorului universal, cu reşedinţe
incerte, de a fi contribuit la întemeierea romanului grafic.
Perioada Pif
rămâne decisiv gravată în memoria afectivă a multor dintre creatori şi cititori
ai celei de a noua artă. Pasionaţii de atunci datorează enorm epocii suprapuse
formării culturale. Corto Maltese este unul dintre argumentele statutului
devenirii noastre.
Pratt aplică aidoma configuraţia volumului III
cuprinsului a şase albume. Restul seriei, până la douăsprezece titluri, este
alcătuit din naraţiuni complete, conceptuale, de complexitate apreciabilă,
ilustrate în cca 80 - 160 planşe. Perioada invocată se consideră simultană
orientării publicului de benzi desenate dedicat orizontului de aşteptare
solicitat de tineri şi persoane mature.
Scopul este
îndeplinit prin decizia redacţiei magazinului în direcţia urmărită. Sunt
printre acei care consideră politica colectivului de la Pif drept reuşită
exemplară în privinţa publicării şi mai apoi recunoaşterea mondială a celui mai
important autor şi produs de artă B.D.
Textele
comentariilor apreciative asupa produselor genului ar trebui să evite cu bună
ştiinţă devoalarea firului narativ. După cum nici aspectele vizuale nu se
pretează relatărilor verbale. Firesc, plăcerea parcurgerii povestirii trebuie
să rămână hrana rezervată cititorului. Dezvăluirea secretelor scenariului este
reprobabilă, păcat similar dezvăluirii rezultatului unui meci acelora care se pregătesc să înregistreze
partida pentru consum ulterior.
Atitudinea
comentatorului poate deforma sau chiar substitui capacitatea personală de
interpretare a operei. De la început, autorul nu îşi arogă meritul unicului
vizionar, în ciuda faptului că iniţiază demersul.
Regula se poate
extinde şi la consumator, cel căruia îi este adresat mesajul interpretat
conform aşteptărilor, posibilităţilor disponibile de asimilare ale
receptorului.
Analiza punctuală
aplicată creaţiei lui Pratt denotă navigarea pe spaţii vaste, care se pretează
studiului. Prin urmare, opera sa suportă o multitudine de analize aprofundate,
stufoase şi devin subiect de expunere în lucrările criticilor competenţi.
Intervenţiile
sunt apreciate prin suportul documentărilor. Biografia veneţianului născut la
Lido di Ravena oferă o sumedenie de fapte numai bune pentru a fi preluate.
Concomitent, sunt disponibile legende, unele prefabricate sau contrafăcute
chiar de artist menite să aducă incertitudini şi să anuleze frontiera dintre
veridicitate şi anecdotă.
Exprimarea unor opinii private produce adâncirea
comentariilor. Intervenţia autorului
provoacă derută prin expunerea incertitudinii cultivată chiar de el. Intenţia
sa a fost împărţită între doua tendinţe: mai întâi, reflexul cultivării
misterului care învăluie propria viaţă, şi mai apoi, atribuirea posibilităţii
afirmării existenţei adevărului, al realităţii. Traseul dublu acceptă
concomitent şi includerea intervenţiei fantasmagorice. Atitudinea poate fi
considerataă drept deliberată, premeditată sau instinctivă şi corespunde spiritului opiniilor formulate de critica
literară.
Întreaga operă grafică
a lui Hugo Pratt este considerată saturată de fantezie. Constatarea tendinţei
de a fascina dovedeşte capacitatea individului înzestrat cu creativitate
debordantă. Pentru a conferi susţinere reală autorul implementează parcursului
desfăşurării firului narativ o serie de date provenite din surse foarte
diferite.
Cele mai
importante contribuţii ale influenţelor sunt oferite de beneficiile studiului
aprofundat privind literatura şi istoria, pasiuni constante în viaţa sa.
Italianul,
aparent apatrid, a trăit în vila din Elveţia înconjurat de cca 20.000 de cărţi.
Biblioteca cuprinzătoare este mereu consultată pentru accesul oferit opţiunilor
aplicate după criterii de pasiune.
Intensul efort al autorilor BD impune etapa
documentării ca absolut necesară creaţiei produsului pentru credibilitate.
Acţiunea devine necesară în scopul redării corecte, veridice a mediului
naraţiunii. Aidoma majorităţii scenariştilor şi desenatorilor, autorii angajaţi
fenomenului acordă importanţă exacerbată procesului, acţiune privită ca obligatorie.
Domeniile interesului
provin din parcurgerea de opere literare, grafică, pictură, documente scrise şi
fotografii, pelicule cinematografice, artefacte şi ilustraţii artizanale de
epocă, studiul argourilor locale, geografie, botanică, faună, istorie,
etnografie, evidenţe arheologice, modă şi veşminte, arhitectură urbană şi de
interior, sisteme tehnice şi tehnologii,
surse diverse care cuprind biografii ale personajelor, descrieri, etc.
Dacă tot a venit
vorba de marile beneficii ale unei bune documentări, parafrazez afirmaţia personajului
Sheldon Cooper, unul dintre cei patru tineri savanţi pasionati de comicsuri, prezenţi
în episoadele serialului prezentat de postul Tv Comedy Central: «The Big Bang Theory»:
Nu vă irosiţi energia susţinând teme derizorii.
Pentru a lămuri subiecte serioase din viaţă mai bine aţi pune mâna să
consultaţi albume cu benzi desenate. În felul acesta evitaţi momentele
stânjenitoare provocate de ignorantă. Bazinga !
Scenaristul de
benzi desenate Hugo Pratt transpune parcursul şi acţiunile lui Corto supus
evenimentelor preluate din propria biografie. Mai mult decât atât, autorul nu declară intenţia de a delimita elementele realităţii de cele
imaginate. Cu alte cuvinte, Pratt devine erou asumat al naraţiunii.
Strategia
adoptată îmi aminteşte de anecdota care are subiect concursul stabilirii celui
mai mare mincinos din lume. După probe
practice şi declaraţii, juriul se opreşte la persoana deţinătoare a şansei de
reuşită. Subiectul motivaţiei verdictului: individul susţine, tare şi apăsat,
că a urcat înot apele cascadei Niagara ! Momentul decernării trofeului este
spulberat de comutarea deciziei. Surprinzător, în ultima clipă, altcineva
devine câştigator suprem de Mare Mincinos Mondial. Sentinţa intervine datorită
declaraţiei solemne care răstoarnă iererhia. Acest individ susţine sub jurământ
că văzut cu proprii săi ochi performanţa pretinsă de candidatul anterior. În
final, acesta ia premiul cel mare.
Fantezia este
proclamată şi asimilată ficţiunii.
În cazul mediului
fundamentat de legi stiinţifice şi sociale provenite din altă dimensiune
spaţio-temporală, literatura promovată capătă unitate şi apartenenţa genului
S.F. Sistemul astfel promovat guvernează în întregime lumea închipuită, toate
care se întâmplă sunt supune uzanţelor acceptate, fără să producă motive de
îndoială …
Cu libertate asumată, repun în discuţie o
mărturisire a lui Charles Bukowsky referitoare la condiţia formulării
adevărului. Exemplificarea sa se sprijină pe comentariile literare legate de
povestirea în care este descrisă vizita preşedintelui american în oraş,
eveniment la care tânărul personaj substituit autorului a fost martor şi
rememorează aprecieri referitoare la precizia amănuntele. În ciuda succesului
adus de povestire, analizând textul în cauză, autorul nu recunoaşte, nici măcar
cu îngăduinţă, autenticitatea reperelor incluse textului considerat realist. În
concluzie, proza este un conglomerat fictiv.
Nu realitatea în sine face substanţa valorii
actului literar. Discursul susţinut îngăduie inserţia neadevărului. Este
considerată importantă acceptarea credibilităţii structurii sistemului realist
expus. Coerenţa conferă argumentul veridicităţii.
Afirmaţia «Pratt este
Corto» transformă enunţul într-un truism acoperit de argumente. Trucul folosit
consolidează modul veridic de percepere al realităţii ca suport oferit
elementelor fantasticului. Intervenţiile străine mediului firesc sunt percepute
ca intruziuni bizare, cu atât mai puternic respinse de cursul derulării
faptelor strict istorice. Contrapunerea elementelor provenite din lumi diferite
provoacă mister ficţiunii, efect rezultat de nestăpânirea delirului creativ.
Postarea paralelă
a două medii imposibil de alăturat simultan produce nelinişte. O astfel de
abordare specifică literaturii fantastice este considerată abordarea corectă şi
probează funcţionalitate. Conexiune susţinută de criticul, scriitorul şi
eseistul Roger Caillois, autor dedicat subiectului: Au coeur du fantastique, În
inima fantasticului, (1965).
Literatura astfel definită este exemplificată
în volumul Antologia nuvelei fantastice,
culegere în care sunt incluse patru nuvele excepţionale ale scriitorilor români
Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Vasile Voiculescu. Prefaţa
volumului este textul în care Caillois susţine condiţia teoretică a perceperii
deplin intensă a genului literar prin întrepătruderea elementelor oculte
grefate cadrului strict al realităţii, suportul veridic desfăşurării
naraţiunii. Condiţia suprapunerii identificată de criticul francez conduce
povestirea către efectul dorit.
Buna definire a
componentelor structurale conferă mixturii impuse calitatea filonului
fantastic, intensitatea resimţită de cititori. Suprapunerea intruziunii
evenimentelor inexplicabile intensifică în mod exacerbat misterul.
Metodă perfect aplicată de Hugo Pratt.
Scenariile lui Pratt au componenta realistă devenită suport al intervenţiilor
prin diversiuni tainice. Componenta misterioasă devine constanta cultivată a
întregii opere. Aplicarea dogmei lui Caillois probează fantasticul inclus
universului piratului încercelat.
Volumul de debut
al peripeţiilor lui Corto, Balada mării sărate stabileşte din capul
locului datele şi coordonatele acţiunii, pregăteşte apariţia distribuirii
pesonajelor, a rolurilor jucate. Mediul marin se impune ca loc comun derulării
peripeţiilor. Albumul cu rol de introducere în acţiune concentrează atentia
cititorului asupra a două personaje, aflate în situaţia unui start identic.
Apoi, piraţii comandanţii, Maltese şi Raspoutine devin personaje evoluând diferit.
În contrast cu visătorul Corto, Rasputin arată
un chip complementar, ego blestemat al lui Corto, prin urmare, diametral opus.
Antiteza funcţionează şi probabil reliefează într-un mod credibil două
personaje: cuplul purtător de al năzuinţelor dedicate scopurilor diferite. Diferenţierea
se petrece în scurt timp ca urmare a structurii corespunzătoare
personalităţilor distincte adeseori ori aflate în conflict: eroul şi
anti-eroul.
Personajele
seriei sunt aidoma figurilor din cartoanele pachetului de joc cu 52 de piese
distribuite deliberat de regizorul filmului. Levatele cuprind cărţi selectate în
funcţie de rolul revenit fiecărui actor în scenariu.
Personajele se
ivesc şi dispar neaşteptat, uneori la intervale mari de timp, după reguli
scrise de mâna autorului. Sunt prefigurate piesele unui mozaic, puzle vizibil,
coerent, compus din eroi care participă înlănţuiţi în dansul jucătorilor.
Personajele
marionetă sunt mişcate de sforile maestrului păpuşar, nevăzut, probabil situat
în spatele cortinei opace.
Hugo Pratt 1986 Panoul este realizat cu desene ale personajelor din povestiri … |
Evoluţia participanţilor din saga Corto m-a preocupat. Tema
evoluţiei lor a fost dezvoltată în capitolul Încrengături între personajele
seriei din studiul HUGO PRATT NOMAD ÎN CORTO; Viaţa ca o bandă desenată
/ Ed.StudIS, 2015.
Primul tom aduce in
prim plan personajele a căror reapariţii devin constanta
aventurilor: Căpitanul Rasputin, verii Pandora şi Cain Groovesnore, bizarul Călugăr,
surprinzătorul Cranio.
Albumul Sub semnul
Capricornului stabileşte zona
tropicală din America de Sud ca loc comun al drumurilor maritime al pline de
atracţii misterioase. Pratt iniţiază debutul şi programează apariţia repetată a
altor participanţi: profesorul Steiner, Bahianinha, Tristan Bantam şi Morgana,
sora sa vitregă.
În episodul Întâlnire la Bahia face vorbire despre
maestra eternă a magiei - Boca Dourada, prezentă şi în episodul Samba cu Tir Fix ca finanţatoare a revoltei cangaçeiros, dispută
în care Tir Fix cade dramatic. Dirijat de
Corto, conflictul declanşat este însuşit de tânărul căpitan Corisco, care preia
conducerea şi simbolurile comandantul ucis. Pratt arată cunoaşterea psihologiei individuală şi de grup, iar Corto
dezvăluie trăsături de caracter necunoscute.
Episodul Vulturul brazilian introduce în povestire persoana baronului
neamţ Hasso von Manteuffel, surpriză alăturată întâlnirii unui crucişător
german camuflat în cargobot bananier. Totul pare să indice o activitate de
reaprovizionare clandestină cu combustibili. Tranzacţia, care are în spate
uneltirile susţinute de Morgana şi Boca Dourada, are un final imprevizibil.
Următorul episod plasează înca din prima planşă enigma
craniului străpuns de lunetă. Înformaţiile referitoare la comoara de pe «TEZAUR
REGAL» sunt înscrise pe cărţile de joc reprezintând patru aşi făcuţi din os de
balenă şi ascunse în tot felul de
locuri, iar proprietarii răspândiţi care încotro. Încercând să dea urma
celorlalţi aşi, Corto, aflat în posesia asului de treflă, o identifică pe Miss
Ambiguity de Poincy, urmaşa căutătorului de comori Barracuda Băgăreţul. Amândoi
expun aşii deţinuţi: caro şi treflă, alături de asul de cupă deţinut de
comandantului Rasputin, surprinzător, aflat în preajmă. Conflictul izbucnit
între cei trei cautători ai comorii îi elimină pe Miss Ambiguity şi pe Santo, paznicul tezaurului. Rasputin şi Corto
rămân cu speranţa presupusei recuperări.
Ultimul episod al volumului descrie delirul
marinarului, pe moment amnezic în urma unei grave răni. În închipuirea sa
defilează unele dintre personajele aventurilor în care este implicată gruparea
« evangheliştilor » …
Cele 6 episoade
ale albumului surprind prin austeritatea comunicării. Textul este lipsit de
inflorituri stilistice, la fel ca linia sobră a desenelor. Surprinzător, în zona
saturată de vegetaţie exotică nu apar flori. Nici damele distribuite pe
parcursul episoadelor nu degajă neapărat feminitate. Ele fac parte integrantă a
luptelor purtate de bărbaţi.
Arh. Mati
BOTEZATU, Iaşi, 14 – 26 iulie 2017
2 comentarii:
Ce-mi place cum benzile desenate, in Romania, sunt publicate de edituri pt copii si ajung (mult prea putine) in biblioteci, la sectia (tot) pt copii.
Este absolut firesc sa se intample acest lucru. Peste tot in Europa a fost la fel, editurile au publicat zeci de ani BD pentru copii si tineret si de-abia dupa aceea, in anii 70, au aparut revistele BD si albumele pentru adulti, care insa se adresau acelor copii care devenisera oameni mari si doreau sa citeasca povesti desenate dar cu subiecte pentru adulti.
La noi editura Art, la instigarea unor escroci - Jumatatea Plina, a pus caruta inaintea boilor si a publicat mai intai asa zise romane grafice, unele dintre ele slab sau urat desenate si cu subiecte neinteresante sau de-a dreptul blasfemice. Dupa cativa ani editorii de la Art au vazut ca nu merg si au inceput sa publice Asterix, care este arhetipul BD de succes, deoarece se adreseaza cititorilor de toate varstele dar in special copiilor.
Aceeasi explicatie si pentru faptul ca la biblioteci se gasesc mai mult BD pentru copii. Va spun din experienta proprie, bibliotecile publice, cele din provincie cel putin, sunt frecventate mai ales de copii si de oameni in varsta. Ia ghiciti, care dintre ei imprumuta benzi desenate?
Trimiteți un comentariu