joi, 27 iulie 2017

“Corto Maltese - Sub semnul Capricornului” – un eveniment editorial!

Un articol de  Mati BOTEZATU

“Pleiada BD’or”
Hugo Pratt: “Sub semnul Capricornului
Traducere de Mircea MIHĂIEŞ
Prefaţă Ioan STANOMIR
Editura Cartea Copiilor 2017


Recentul album - a cărui apariţie reprezintă un adevărat  mega-eveniment editorial -continuă difuzarea anunţată în limba română a titlului lansat de Casterman în 1979, la Bruxelles, pentru  spaţiul francofon.
Dintre cele 12 titluri  tipărite între 1967 – 1998,  Sous le signe du Capricorne este oficial considerat al doilea volum din şirul aventurilor lui Corto Maltese.
Albumul reuneşte sub un singur titlu 6 episoade cunoscute publicului de la datorită apariţiei, în revista Pif nr. 58, luna aprilie, a primelor planşe desenate Hugo Pratt. Periodicul va duce mai departe istoriile  lui Corto în acelaşi format,  între 1970-1973. Perioada cunoscută publicului român cuprinde o parte însemnată a întâmplărilor captivante întreprinse de marinar.
Ele  întregesc lista ce cuprinde  următoarele albume în ordinea cronologică a apariţiei lor:

(I). La ballade de la mer salée - 1967 prima ediţie alb/negru la Publicness; 1975 ed. Casterman; la noi  Balada mării sărate - 2016, ed. Cartea Copiilor 2016

(II). Les Éthiopiques, 1978 ed.Casterman
a. Au nom d’Allah le miséricordieux
b. Le coup de grâce
c. Et d’autres Roméos et d’autres Juliettes
d. Les hommes-léopards du Rufiji


(III). Sous le signe du Capricorne, 1979 ed.Casterman;  la noi Sub semnul Capricornului, 2017, ed. Cartea Copiilor
a. Secretul lui Tristan Bantam;
b. Întâlnire la Bahia;
c. Samba cu Tir Fix;
d. Vulturul brazilian;
e. … vom vorbi iarăşi despre căutătorii de comori;
 f. Din vina unui pescăruş.

(III). Les Éthiopiques, 1978 ed.Casterman
a. Au nom d’Allah le miséricordieux
b. Le coup de grâce
c. Et d’autres Roméos et d’autres Juliettes
d. Les hommes-léopards du Rufiji

 (IV). Corto Maltese en Sibérie, 1979 ed.Casterman;
a. Les Lanternes rouges
b. Le Prisonnier de Tchang
c. La Duchesse romantique
d. La Division sauvage
e. Ungern de Mongolie
f. La Fin du Dragon Noir

(V). Corto toujours un peu plus loin, 1979, ed.Casterman;
 a. Têtes de champignons
 b. La Conga des bananas
c. Vaudou pour monsieur le Président
d. La Lagune des Beau Songes
e. Fables et grands – pères

 (VI). Les Celtiques, 1980 ed.Casterman;
a. L’Ange à la fenêtre d’Orient
b. Sous le drapeau de l’argent
c. Concert en O mineur pour harpe et nitroglycérine
d. Songe d’un matin d’hiver
e. Burlesque entre Zuydcoote et Bray–Dunes
f. Côtes de nuit et roses de Picardie

(VII). Fable de Venise, 1981 ed.Casterman;
a. La Loge d’Hermès
b. L’Énigme du Baron Corvo
c. L’Escalier des rencontres
d. Les Révélations de Saint–Marc

(VIII). La Jeunesse de Corto, 1985 ed.Casterman;

(IX). La maison dorée de Samarkand, 1986 ed.Casterman;

(X). Tango, 1987 ed.Casterman;

(XI). , 1992 ed.Casterman;

(XII). Les Helvétiques, 1998 ed.Casterman.

 Legendarul săptămânal Pif Gadget face cunoscute 21 episoade captivante din peripeţiile lui Corto.  Concepute în naraţiuni desfăşurate pe spaţiul a 20 planşe, succesul repurtat demonstrează reuşita practicii redacţionale adaptată cerinţei provocată de apetitul publicului pentru povestiri complete, exigenţă deja impusă în epocă de celebra revistă. Modalitatea aleasă are meritul de a prezenta câteva dintre povestirile maltezului devenit între timp eroul principal. Formatul este în aşa fel conceput încât să se înscrie în dimensiunea tipului de povestiri al altor autori prezenţi în revistă.
Exemple ale genului redus, episoadele alese asigură treptat tranziţia către înţelegerea operei lui Pratt, familiarizând gradual tânărul public cu noua abordare promovată în banda desenată.
Albumele Corto ajung la dimensiuni care depăşesc numărul obişnuit de pagini de 48 de pagini. Volumele cuprind subiectul naraţiunii prezentat în o singură povestire. Rezultatul re-orientării atrage meritul atribuit autorului universal, cu reşedinţe incerte, de a fi contribuit la întemeierea romanului grafic.
Perioada Pif rămâne decisiv gravată în memoria afectivă a multor dintre creatori şi cititori ai celei de a noua artă. Pasionaţii de atunci datorează enorm epocii suprapuse formării culturale. Corto Maltese este unul dintre argumentele statutului devenirii noastre.
 Pratt aplică aidoma configuraţia volumului III cuprinsului a şase albume. Restul seriei, până la douăsprezece titluri, este alcătuit din naraţiuni complete, conceptuale, de complexitate apreciabilă, ilustrate în cca 80 - 160 planşe. Perioada invocată se consideră simultană orientării publicului de benzi desenate dedicat orizontului de aşteptare solicitat de tineri şi persoane mature.
Scopul este îndeplinit prin decizia redacţiei magazinului în direcţia urmărită. Sunt printre acei care consideră politica colectivului de la Pif drept reuşită exemplară în privinţa publicării şi mai apoi recunoaşterea mondială a celui mai important autor şi produs de artă B.D.



Textele comentariilor apreciative asupa produselor genului ar trebui să evite cu bună ştiinţă devoalarea firului narativ. După cum nici aspectele vizuale nu se pretează relatărilor verbale. Firesc, plăcerea parcurgerii povestirii trebuie să rămână hrana rezervată cititorului. Dezvăluirea secretelor scenariului este reprobabilă, păcat similar dezvăluirii rezultatului unui meci  acelora care se pregătesc să înregistreze partida pentru consum ulterior.
Atitudinea comentatorului poate deforma sau chiar substitui capacitatea personală de interpretare a operei. De la început, autorul nu îşi arogă meritul unicului vizionar, în ciuda faptului că iniţiază demersul.
Regula se poate extinde şi la consumator, cel căruia îi este adresat mesajul interpretat conform aşteptărilor, posibilităţilor disponibile de asimilare ale receptorului.
Analiza punctuală aplicată creaţiei lui Pratt denotă navigarea pe spaţii vaste, care se pretează studiului. Prin urmare, opera sa suportă o multitudine de analize aprofundate, stufoase şi devin subiect de expunere în lucrările criticilor competenţi.
Intervenţiile sunt apreciate prin suportul documentărilor. Biografia veneţianului născut la Lido di Ravena oferă o sumedenie de fapte numai bune pentru a fi preluate. Concomitent, sunt disponibile legende, unele prefabricate sau contrafăcute chiar de artist menite să aducă incertitudini şi să anuleze frontiera dintre veridicitate şi anecdotă.
Exprimarea unor opinii private produce adâncirea comentariilor. Intervenţia autorului provoacă derută prin expunerea incertitudinii cultivată chiar de el. Intenţia sa a fost împărţită între doua tendinţe: mai întâi, reflexul cultivării misterului care învăluie propria viaţă, şi mai apoi, atribuirea posibilităţii afirmării existenţei adevărului, al realităţii. Traseul dublu acceptă concomitent şi includerea intervenţiei fantasmagorice. Atitudinea poate fi considerataă drept deliberată, premeditată sau instinctivă şi corespunde  spiritului opiniilor formulate de critica literară.
Întreaga operă grafică a lui Hugo Pratt este considerată saturată de fantezie. Constatarea tendinţei de a fascina dovedeşte capacitatea individului înzestrat cu creativitate debordantă. Pentru a conferi susţinere reală autorul implementează parcursului desfăşurării firului narativ o serie de date provenite din surse foarte diferite.
Cele mai importante contribuţii ale influenţelor sunt oferite de beneficiile studiului aprofundat privind literatura şi istoria, pasiuni constante în viaţa sa.
Italianul, aparent apatrid, a trăit în vila din Elveţia înconjurat de cca 20.000 de cărţi. Biblioteca cuprinzătoare este mereu consultată pentru accesul oferit opţiunilor aplicate după criterii de pasiune.

 Intensul efort al autorilor BD impune etapa documentării ca absolut necesară creaţiei produsului pentru credibilitate. Acţiunea devine necesară în scopul redării corecte, veridice a mediului naraţiunii. Aidoma majorităţii scenariştilor şi desenatorilor, autorii angajaţi fenomenului acordă importanţă exacerbată procesului, acţiune privită ca obligatorie.
Domeniile interesului provin din parcurgerea de opere literare, grafică, pictură, documente scrise şi fotografii, pelicule cinematografice, artefacte şi ilustraţii artizanale de epocă, studiul argourilor locale, geografie, botanică, faună, istorie, etnografie, evidenţe arheologice, modă şi veşminte, arhitectură urbană şi de interior,  sisteme tehnice şi tehnologii, surse diverse care cuprind biografii ale personajelor, descrieri, etc.
Dacă tot a venit vorba de marile beneficii ale unei bune documentări, parafrazez afirmaţia personajului Sheldon Cooper, unul dintre cei patru tineri savanţi pasionati de comicsuri, prezenţi în episoadele serialului prezentat de postul Tv  Comedy Central: «The Big Bang Theory»:

Nu vă irosiţi energia susţinând teme derizorii. Pentru a lămuri subiecte serioase din viaţă mai bine aţi pune mâna să consultaţi albume cu benzi desenate. În felul acesta evitaţi momentele stânjenitoare provocate de ignorantă. Bazinga !

Scenaristul de benzi desenate Hugo Pratt transpune parcursul şi acţiunile lui Corto supus evenimentelor preluate din propria biografie. Mai mult decât  atât, autorul nu declară intenţia de a  delimita elementele realităţii de cele imaginate. Cu alte cuvinte, Pratt devine erou asumat al naraţiunii.

Strategia adoptată îmi aminteşte de anecdota care are subiect concursul stabilirii celui mai mare mincinos din lume.  După probe practice şi declaraţii, juriul se opreşte la persoana deţinătoare a şansei de reuşită. Subiectul motivaţiei verdictului: individul susţine, tare şi apăsat, că a urcat înot apele cascadei Niagara ! Momentul decernării trofeului este spulberat de comutarea deciziei. Surprinzător, în ultima clipă, altcineva devine câştigator suprem de Mare Mincinos Mondial. Sentinţa intervine datorită declaraţiei solemne care răstoarnă iererhia. Acest individ susţine sub jurământ că văzut cu proprii săi ochi performanţa pretinsă de candidatul anterior. În final, acesta ia premiul cel mare.
Fantezia este proclamată şi asimilată ficţiunii.


În cazul mediului fundamentat de legi stiinţifice şi sociale provenite din altă dimensiune spaţio-temporală, literatura promovată capătă unitate şi apartenenţa genului S.F. Sistemul astfel promovat guvernează în întregime lumea închipuită, toate care se întâmplă sunt supune uzanţelor acceptate, fără să producă motive de îndoială …

 Cu libertate asumată, repun în discuţie o mărturisire a lui Charles Bukowsky referitoare la condiţia formulării adevărului. Exemplificarea sa se sprijină pe comentariile literare legate de povestirea în care este descrisă vizita preşedintelui american în oraş, eveniment la care tânărul personaj substituit autorului a fost martor şi rememorează aprecieri referitoare la precizia amănuntele. În ciuda succesului adus de povestire, analizând textul în cauză, autorul nu recunoaşte, nici măcar cu îngăduinţă, autenticitatea reperelor incluse textului considerat realist. În concluzie, proza este un conglomerat fictiv.
 Nu realitatea în sine face substanţa valorii actului literar. Discursul susţinut îngăduie inserţia neadevărului. Este considerată importantă acceptarea credibilităţii structurii sistemului realist expus. Coerenţa conferă argumentul veridicităţii.

Afirmaţia «Pratt este Corto» transformă enunţul într-un truism acoperit de argumente. Trucul folosit consolidează modul veridic de percepere al realităţii ca suport oferit elementelor fantasticului. Intervenţiile străine mediului firesc sunt percepute ca intruziuni bizare, cu atât mai puternic respinse de cursul derulării faptelor strict istorice. Contrapunerea elementelor provenite din lumi diferite provoacă mister ficţiunii, efect rezultat de nestăpânirea delirului creativ.
Postarea paralelă a două medii imposibil de alăturat simultan produce nelinişte. O astfel de abordare specifică literaturii fantastice este considerată abordarea corectă şi probează funcţionalitate. Conexiune susţinută de criticul, scriitorul şi eseistul Roger Caillois, autor dedicat subiectului: Au coeur du fantastique, În inima fantasticului, (1965).
 Literatura astfel definită este exemplificată în volumul Antologia nuvelei fantastice, culegere în care sunt incluse patru nuvele excepţionale ale scriitorilor români Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Vasile Voiculescu. Prefaţa volumului este textul în care Caillois susţine condiţia teoretică a perceperii deplin intensă a genului literar prin întrepătruderea elementelor oculte grefate cadrului strict al realităţii, suportul veridic desfăşurării naraţiunii. Condiţia suprapunerii identificată de criticul francez conduce povestirea către efectul dorit.
Buna definire a componentelor structurale conferă mixturii impuse calitatea filonului fantastic, intensitatea resimţită de cititori. Suprapunerea intruziunii evenimentelor inexplicabile intensifică în mod exacerbat misterul.
 Metodă perfect aplicată de Hugo Pratt. Scenariile lui Pratt au componenta realistă devenită suport al intervenţiilor prin diversiuni tainice. Componenta misterioasă devine constanta cultivată a întregii opere. Aplicarea dogmei lui Caillois probează fantasticul inclus universului piratului încercelat.

Volumul de debut al peripeţiilor  lui Corto, Balada mării sărate stabileşte din capul locului datele şi coordonatele acţiunii, pregăteşte apariţia distribuirii pesonajelor, a rolurilor jucate. Mediul marin se impune ca loc comun derulării peripeţiilor. Albumul cu rol de introducere în acţiune concentrează atentia cititorului asupra a două personaje, aflate în situaţia unui start identic. Apoi, piraţii comandanţii, Maltese şi Raspoutine devin personaje evoluând diferit.
 În contrast cu visătorul Corto, Rasputin arată un chip complementar, ego blestemat al lui Corto, prin urmare, diametral opus. Antiteza funcţionează şi probabil reliefează într-un mod credibil două personaje: cuplul purtător de al năzuinţelor dedicate scopurilor diferite. Diferenţierea se petrece în scurt timp ca urmare a structurii corespunzătoare personalităţilor distincte adeseori ori aflate în conflict: eroul şi anti-eroul.
Personajele seriei sunt aidoma figurilor din cartoanele pachetului de joc cu 52 de piese distribuite deliberat de regizorul filmului. Levatele cuprind cărţi selectate în funcţie de rolul revenit fiecărui actor în scenariu.
Personajele se ivesc şi dispar neaşteptat, uneori la intervale mari de timp, după reguli scrise de mâna autorului. Sunt prefigurate piesele unui mozaic, puzle vizibil, coerent, compus din eroi care participă înlănţuiţi în dansul jucătorilor.
Personajele marionetă sunt mişcate de sforile maestrului păpuşar, nevăzut, probabil situat în spatele cortinei opace.
Hugo Pratt 1986 Panoul este realizat cu desene ale personajelor din povestiri …
 Evoluţia participanţilor din saga Corto m-a preocupat. Tema evoluţiei lor a fost dezvoltată în capitolul Încrengături între personajele seriei din studiul HUGO PRATT NOMAD ÎN CORTO; Viaţa ca o bandă desenată / Ed.StudIS, 2015.
 Primul tom aduce in prim plan personajele a căror reapariţii devin constanta aventurilor: Căpitanul Rasputin, verii Pandora şi Cain Groovesnore, bizarul Călugăr, surprinzătorul Cranio.
Albumul Sub semnul Capricornului  stabileşte zona tropicală din America de Sud ca loc comun al drumurilor maritime al pline de atracţii misterioase. Pratt iniţiază debutul şi programează apariţia repetată a altor participanţi: profesorul Steiner, Bahianinha, Tristan Bantam şi Morgana, sora sa vitregă.
În episodul  Întâlnire la Bahia face vorbire despre maestra eternă a magiei - Boca Dourada, prezentă şi în episodul Samba cu Tir Fix  ca  finanţatoare a revoltei cangaçeiros, dispută în care Tir Fix cade dramatic.  Dirijat de Corto, conflictul declanşat este însuşit de tânărul căpitan Corisco, care preia conducerea şi simbolurile comandantul ucis. Pratt arată cunoaşterea psihologiei individuală şi de grup, iar Corto dezvăluie trăsături de caracter necunoscute.
Episodul Vulturul brazilian  introduce în povestire persoana baronului neamţ Hasso von Manteuffel, surpriză alăturată întâlnirii unui crucişător german camuflat în cargobot bananier. Totul pare să indice o activitate de reaprovizionare clandestină cu combustibili. Tranzacţia, care are în spate uneltirile susţinute de Morgana şi Boca Dourada, are un final imprevizibil.
Următorul episod  plasează înca din prima planşă enigma craniului străpuns de lunetă. Înformaţiile referitoare la comoara de pe «TEZAUR REGAL» sunt înscrise pe cărţile de joc reprezintând patru aşi făcuţi din os de balenă şi ascunse  în tot felul de locuri, iar proprietarii răspândiţi care încotro. Încercând să dea urma celorlalţi aşi, Corto, aflat în posesia asului de treflă, o identifică pe Miss Ambiguity de Poincy, urmaşa căutătorului de comori Barracuda Băgăreţul. Amândoi expun aşii deţinuţi: caro şi treflă, alături de asul de cupă deţinut de comandantului Rasputin, surprinzător, aflat în preajmă. Conflictul izbucnit între cei trei cautători ai comorii îi elimină pe Miss Ambiguity şi pe  Santo, paznicul tezaurului. Rasputin şi Corto rămân cu speranţa presupusei recuperări.
 Ultimul episod al volumului descrie delirul marinarului, pe moment amnezic în urma unei grave răni. În închipuirea sa defilează unele dintre personajele aventurilor în care este implicată gruparea « evangheliştilor » …
Cele 6 episoade ale albumului surprind prin austeritatea comunicării. Textul este lipsit de inflorituri stilistice, la fel ca linia sobră a desenelor. Surprinzător, în zona saturată de vegetaţie exotică nu apar flori. Nici damele distribuite pe parcursul episoadelor nu degajă neapărat feminitate. Ele fac parte integrantă a luptelor purtate de bărbaţi.



Arh. Mati BOTEZATU, Iaşi, 14 – 26 iulie 2017

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ce-mi place cum benzile desenate, in Romania, sunt publicate de edituri pt copii si ajung (mult prea putine) in biblioteci, la sectia (tot) pt copii.

Dodo Niţă spunea...

Este absolut firesc sa se intample acest lucru. Peste tot in Europa a fost la fel, editurile au publicat zeci de ani BD pentru copii si tineret si de-abia dupa aceea, in anii 70, au aparut revistele BD si albumele pentru adulti, care insa se adresau acelor copii care devenisera oameni mari si doreau sa citeasca povesti desenate dar cu subiecte pentru adulti.
La noi editura Art, la instigarea unor escroci - Jumatatea Plina, a pus caruta inaintea boilor si a publicat mai intai asa zise romane grafice, unele dintre ele slab sau urat desenate si cu subiecte neinteresante sau de-a dreptul blasfemice. Dupa cativa ani editorii de la Art au vazut ca nu merg si au inceput sa publice Asterix, care este arhetipul BD de succes, deoarece se adreseaza cititorilor de toate varstele dar in special copiilor.

Aceeasi explicatie si pentru faptul ca la biblioteci se gasesc mai mult BD pentru copii. Va spun din experienta proprie, bibliotecile publice, cele din provincie cel putin, sunt frecventate mai ales de copii si de oameni in varsta. Ia ghiciti, care dintre ei imprumuta benzi desenate?