duminică, 15 decembrie 2019

Gabriel Bratu - 85: “Clepsidra cu minutare”



În noiembrie trecut,  Gabriel Bratu, maestrul caricaturii româneşti, a aniversat frumoasa vârstă de 85 de ani. Cu această ocazie, prietenul său (şi tovarăşul de omor, pardon, umor, Cornel Udrea de la Cluj) a avut năstruşnica idee să reunească 85 de caricaturişti, umorişti, epigramişti,  ziarişti şi alţi... işti care să-l omagieze, cum ştiu ei mai bine, cu desene şi... cuvinte.

E o plăcere  - pentru ochi şi suflet - să răsfoieşti acest frumos album, care se deschide cu un portret al maestrului,  desenat de Marian Avramescu şi se închide cu un alt portret, pictat de Valentin Chibrit.



 Întâiul cuvânt  - „Credo” – aparţine chiar maestrului aniversat:

„Craiova este oraşul sufletului meu şi cu toate că am avut multe ocazii de a pleca, nu am putut s-o fac,  iar atunci când am primit titlul de „Cetăţean de onoare” al urbei în care trăiesc, mi-au dat lacrimile”

Urmează apoi numeroase amintiri şi omagii aduse lui Gabriel Bratu de prieteni, colegi, admiratori ai săi, presărate de multe fotografii cu prieteni şi personalităţi ale ţării noastre, oameni cu care maestrul a  colaborat, fie în calitate de  animator al centrului de Creaţie Populară, fie de tehnoredactor al Editurii Scrisul Românesc din Craiova.

Printre prietenii a căror semnătură am găsit-o în albumul omagial se numără arhitectul Horaţiu Buzatu şi Marius Tiţa, foşti elevi ai maestrului, Emilian Ştefârţă, directorul Muzeului de Artă din Craiova, Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, pictorul Ovidiu Bărbulescu, caricaturistul poliţist (acum la pensie)  Iulian Şuţă - ŞAI din Târgu Jiu, care nu ezită să-l numească pe maestrul său, şi-al nostru, „Everestul caricaturii româneşti”!

Mai mulţi scriitori şi jurnalişti olteni îl evocă în textele lor şi este reprodus aici şi un cuprinzător interviu cu dl. Gabriel Bratu realizat de... Magda Bratu (care, aşa cum am aflat foarte târziu,  nu este fiica sa,  ci o veche colegă din redacţia cotidianului Cuvântul Libertăţii, devenită, evident, prietena sa).

Unul dintre cele  mai amuzantante dintre omagiile autorilor,  mi s-a părut a fi cel al doamnei Florentina Loredana Dalian din Slobozia:  „Gabriel Bratu – 85: „Pre mulţi am să... popescu!”




În ceea ce mă priveşte,  m-am bucurat să-mi regăsesc semnătura pe aceeaşi pagină cu cea a lui Radu Cleţiu, cunoscut caricaturist şi autor de benzi desenate timişorean, cu care mă ştiu  din 1991 (şi am avut ocazia să colaborăm de mai multe ori).



Pentru a recrea atmosfera în care a trăit  şi trăieşte în  continuare maestrul, antologatorul Cornel Udrea a reprodus în volum poezii de Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Nicolae Labiş dar şi fotografii cu Craiova veche.

În fine, aşa cum spuneam, nici epigramiştii nu lipsesc din această carte a prietenilor lui Gabriel Bratu:

„ Lui Bratu noi ura-vom astăzi, deci
Cum suntem puşi mereu pe caterinci,
Să fie sprinten şi la nouăzeci
Cum e acuma, la optzecişicinci!”

                                         Laurenţiu Ghiţă


„Gabriel, BRAŢU`ţi talentat,
Metehne multe a caricat,
K.O.-uri grafice a livrat.
Mulţi ani să ai de desenat!”

                                        Horia Crişan – DECRIS

„La domnul Bratu, nu te miri,
Armonizarea-i demonstrată
O tinereţe din priviri
Cu opera-i maturizată.”
                                          Vasile Larco

„La expoziţie ne place
Şi totul pare chiar firesc
Atunci când domnul Bratu tace...
Caricaturile vorbesc!”
                                         Nae Bunduri

„La Bratu-n expoziţie, un tip
Se zbate-ntr-o stresantă-ncurcătură:
Maestre, nu pricep cu nicun chip –
Asta-i statuie sau caricatură?”
                                
                                           PIF Vasilescu

„ Nu că aş face pe grozavu`
Dar noi nicicând nu facem blatu`
Ieri îl aveam pe Mihai Bravu
Şi azi, pe Gabi Mihai Bratu!”

Ultimul cuvânt aparţine, evident, antologatorului, domnul Cornel Udrea,  şi este chiar motto-ul acestui volum :

„Gabriel Bratu este partea vizibilă a Olteniei profunde, a harului ei luminat de vreme. Fiindcă lui Dumnezeu îi plăcu ce auzi, ce văzu, începu şi EL să folosească perfectul simplu”.


Îl felicit şi pe această cale pe domnul Cornel Udrea, pentru inedita dar atât de frumoasa iniţiativă editorială! Cu aşa prieteni, să tot trăieşti fericit!

                                                                               Dodo Niţă




Un comentariu:

Gyorfi-Deak Gyorgy spunea...

Felicitari!