de CORNELIU STOICA
"Cu două zile înainte de Crăciun, am primit de
la Craiova, de la scriitorul, istoricul și criticul de benzi desenate Dodo Niță un splendid album,
„Clepsidra cu minutare”, consacrat omagierii celebrului caricaturist și om de cultură al
Olteniei Gabriel Bratu, care la 5 noiembrie 2019 a împlinit venerabila vârstă
de 85 de ani. Volumul a apărut la Editura Napoca Star Cluj prin grija a nu mai
puțin
celebrului scriitor, dramaturg și jurnalist Cornel Udrea, autor a peste 130 de cărți (poezie, proză, teatru,
eseuri, monografii ale unor personalități).
Cunoscut ca un excepțional scriitor de proză umoristică, Cornel Udrea a strâns între
copertele acestui album, subintitulat „Cartea cu prieteni”, texte care evocă
personalitatea maestrului sărbătorit, amintiri, interviuri, poezii, epigrame,
aforisme, urări în care umorul este, am putea spune, la concurență cu grafica satirică
practicată de Gabriel Bratu.
Umor anunțat încă din moto-ul din pagina
a doua, datorat însuși lui Cornel Udrea: „Gabriel Bratu este partea vizibilă a Olteniei
profunde, a harului ei luminat de vreme. Fiindcă lui Dumnezeu îi plăcu ce auzi,
ce văzu, începu și EL să folosească perfectul simplu”.
Materialele incluse în cele 157 de pagini ale albumului, unele scrise în mod
special, altele selectate din presă, aparțin unui număr de 85 de graficieni (caricaturiști, portretiști, pictori),
universitari, critici de artă, scriitori (poeți, prozatori, epigramiști), directori de
instituții
culturale, muzee și case de cultură din localități care acoperă aproape tot arealul României (Botoșani, Suceava, Gura
Humorului, Iași, Vaslui, Brăila, Galați, Constanța, București, Urziceni, Ploiești, Brașov, Slobozia, Râmnicu Vâlcea, Strehaia, Craiova, Tg. Jiu, Lugoj, Timișoara, Oradea, Deva,
Cluj-Napoca), dar și din Israel (Tel Aviv). Sunt și acestea semne cât se poate de edificatoare a
prețuirii și respectului de care
se bucură astăzi Gabriel Bratu, o culme a caricaturii românești contemporane.
Albumul se deschide cu un remarcabil portret al artistului aniversat, semnat de
Marian Avramescu, urmat de un cuvânt („Credo”) al maestrului Gabriel Bratu, în
care acesta își mărturisește dragostea statornică față de orașul în care trăiește și creează: „Craiova este orașul sufletului meu, și cu toate că am avut multe
ocazii de a pleca, nu am putut s-o fac, iar atunci când am primit Titlul de
Cetățean
de Onoare al urbei în care trăiesc, mi-au dat lacrimile”.
În privința demersului său artistic, în
raport cu al altor confrați, coordonatorul albumului Cornel Udrea, reproduce un fragment dintr-un
text al lui Gabriel Bratu din 2015: „Și astăzi mă consider o tânără speranță a caricaturii românești. Încă n-am spus tot
ce aveam de spus și-n fiecare zi mă străduiesc să-mi îmbunătățesc stilul, să-mi îmbogățesc ideile. Numai așa te poți menține, numai așa poți rămâne în atenția celor din jurul
tău. De aceea nici nu am acceptat să mi se organizeze o expoziție retrospectivă. Să
fim serioși,
încă n-am ajuns la vârsta retrospectivelor, mai am până atunci! Am senzația că dacă las
creionul din mână sunt terminat”.
Textele cuprinzând considerații critice, amintiri, urări sunt numeroase. Ioan Serediuc, grafician și ziarist,care îi face
și o
biografie artistului, îl consideră „un valoros și autentic caricaturist, care
toată viața
s-a manifestat ca un artist angajat, un cronicar sensibil al vremurilor de ieri
și de azi,
cu iubire pentru semenii săi” (p. 17).
Arhitectul Emilian Ștefârță, directorul Muzeului de Artă
Craiova, subliniază că la cei 85 de ani ai săi, Gabriel Bratu „nu este doar un
matusalem al breslei caricaturiștilor, nu este numai reprezentantul unei generații ilustre ce se încăpățânează să supraviețuiască prin persoana
sa, dar este și un om care, în ciuda apăsării anilor, nu a încetat o clipă să fie un
spirit ascuțit, de codei agil, un debateur cu replica mereu spontană. Gabriel Bratu
șarjează
de zeci de ani, în fiecare zi, cu o caricatură în ziarul „Cuvântul Libertății”, „OFF”- urile sale
de un caustic nereprimat, mereu încărcate cu sarcasm, emanând ironii aplicate
spre deliciul unui public al său” (p. 24).
Caricaturistul Iulian Șuță – ȘAI vede în Gabriel Bratu „în
vremurile acestea tulburi pentru caricatura românească, un reper, un munte de
seriozitate, de profesionalism, de blândețe …, un adevărat Everest al caricaturii românești, vârf semeț înfipt în cer, spre
care fiecare autor al genului privește cu respect, prețuire și aspiră ca, într-o bună zi,
să pună măcar un steguleț” (p. 27).
Cornel Udrea scrie despre personajul Popescu,
protagonistul caricaturilor lui Gabriel Bratu, prezent în fiecare zi pe prima
pagină a ziarului „Cuvântul Libertății” la rubrica „OFF” –uri , conchizând că el
„sintetizează tot ceea ce reprezentăm în societate, în dialog, în viața intimă, tot ceea ce
este notabil din punct de vedere social în această existență”, că el „vine de undeva
dintr-o istorie veche a noastră” și că „se perfecționează în permanență, este aplicat și dedicat lucrurilor noi, însă le interpretează în felul său, vechi”
(p. 122).
Scriitorul Mircea Pospai deapănă amintiri de
pe vremea când l-a cunoscut pe Gabriel Bratu la Casa Creației Populare și despre vocația acestuia pentru
cultivarea prieteniei” (pp 48 - 50); Victor Pârligras face considerații pe marginea artei
maestrului: „Grafismul lui Gabriel Bratu merge pe un contrast puternic
alb-negru. De regulă, personajele, albe, evoluează pe un fond negru. Decorurile
sunt cvasiinexistente. Culoarea este ocazională și are rol decorativ. Linia de
contur este egală, fără vibrații sau feeling interior, dar care face față foarte bine capriciilor
tipografice” (p. 63).
Dr. Laurențiu Guțică, director al Muzeului Județean Olt îl consideră
„un mare ban de Craiova al graficii satirice românești, un artist care identifică
cu precizie chirurgicală și «urzică», jovial, inocent, dar în același timp și cu un sentiment de
amărăciune, incultura, hoția, minciuna, cameleonismul, ingratitudinea și ipocrizia” (p. 77).
Tot cu referire la creația sa, prof. univ. dr.
Cristian Cheșuț,
prorector al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, remarcă: „dimensiunea socială a lucrărilor
sale este una evidentă, critică, neiertătoare, poznașă pe alocuri, niciodată
agresivă, adeseori lirică, duioasă și extrem de apropiată de oameni. Metaforele și alegoriile sale grafice
sunt de fapt, reprezentarea a tot atâtor modele comportamentale și existențiale” (p. 67).
Foarte interesant este și interviul amplu al ziaristei
Magda Bratu „O viață de artă și … umor” din care aflăm foarte multe informații biografice, despre personalitățile pe care le-a
cunoscut și
cu care a avut strânse legături (Tudor Arghezi, Maria Tănase, Ioana Radu,
Corneliu Baba, Marin Sorescu, Sabin Bălașa, Amza Pellea etc.), despre activitatea
artistului la Casa Populară de Creație și Editura „Scrisul Românesc”, despre implicarea în viața culturală a orașului și a județului.
Mișcătoare
aprecieri scriu despre Gabriel Bratu și creația sa și actorul Dorel Vișan, criticii de artă
Constantin Prut și Marius Tița, artiștii plastici Ovidiu Bărbulescu și Ilarion Voinea, Ioana Lădaru, redactor-șef adjunct al Radio
România Oltenia Craiova, Mircea Canțăr, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul
Libertății”,
Horațiu
Buzatu, arhitect, Dan Lupescu, director al revistei de cultură și educație „Lamura”, George
Smarandache, director al centrului Cultural „Eugen Ionesco” din Slatina,
caricaturistul Costel Pătrășcan din Brăila, economistul Ion Prioteasa, Marcel Boța, directorul Casei de
Cultură „Amza Pellea” din Băilești, Simona Lică de la Radio Oltenia Craiova etc.
În paginile albumului întâlnim și prezența câtorva gălățeni: subsemnatul, cu o cronică la monografia consacrată lui Gabriel
Bratu de scriitorul și criticul Dodo Niță, și caricaturiștii Viorel Baciu, Pavel Botezatu și Valentin Chibrit, acesta din urmă fiind și autorul portretului
maestrului tipărit pe coperta a IV-a a albumului.
Poezii semnate de Adrian Păunescu, Nicolae Labiș și Marin Sorescu, zeci de
epigrame (scrise de Janet Nică, Virgil Petcu, Nicolae Dragoș, Ștefan Cazimir, Florin
Rotaru, Nae Bunduri, Laurențiu Ghiță, Vasile Larco, Nichi Ursei, Petre Gigea Gorun, Marin Grigore
Dorneanu, Dan Norea ș.a.), caricaturi ale celui omagiat și ale altor colegi de breaslă,
foarte multe fotografii cu Craiova veche și din viața lui Gabriel Bratu, precum și secțiunea „Simeze ludice”, cuprinzând
afișe ale
Festivalului Internațional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”, pe care artistul îl
organizează din 2005 la Craiova, desene-portret cu chipul maestrului sîrbătorit
(realizate de Mihai Pânzaru – PIM, Ambrozie Bortă – BOA, Adrian Vasile
Trestian, Gogu Neagoe, Cristian Tufan, Iancu Avram, Cristinel Vecerdea – CRIV,
Radu Crețiu
și Gabriel
Rusu), completează acest fermecător album omagial, apărut în excelente condiții grafice, un
adevărat deliciu pentru cei care au privilegiul să-l parcurgă".
Corneliu STOICA (galateni.net)
Gabriel Bratu la masa de lucru |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu