Sper că a fost deja constatată
deplina mea încredere în privinţa
rolului educativ al benzilor desenate şi al posibilităţii de instruire timpurie
asupra acelora care parcurg produsele genului. Datorită conexiunii a două
ramuri distincte din sfera artelor – literatura şi reprezentarea vizuală a
discursului narativ – cititorul are şansa descoperirii atractive a realizărilor abile care decurg neîngrădit
din imaginaţia autorilor. Întâlnim prima familiarizare a tinerilor înfăptuită
prin contactul cu elementele artistice provenite din domenii diferite, reunite într-un produs care funcţionează
organic.
Actualele mijloace de
comunicare au produs mutaţii semnificative ale reflexelor percepţiei. Acţiunea
de lecturare a textelor tipărite constată o diminuare a ponderii în
obişnuinţele zilnice. Citirea ziarelor a înlocuit parcurgerea cărţilor şi toate
au fost înlăturate în cea mai mare pare de accesul la formatele electronice şi
mijloacele de informare TV. Procesul
căruia progresiv i-au rămas tot mai puţini adepţi fideli îndeletnicirilor
tradiţionale a provocat îngrijorare în anumite cercuri, însă noua practică
a fost îmbrăţişată cu entuziasm de cei
proaspăt convertiţi.
Unul dintre primele motive ale
îngrijorării a devenit dezinteresul faţă de lectura cărţilor. Consecinţa
constatării pierderii obişnuinţei cititului conduce spre lacune în anumite
segmente ale bagajului cultural şi determină unele deficienţe. Ca urmare se
produce pierderea capacităţii de exercitare a raţionamentului, fracturi de logică, intervine lipsa conexiunilor induse
prin parcurgerea textului scris, etc. Mecanismele enumerate devin procesate
diferit. Informaţia vizuală culeasă de pe canalele televiziunii este
percutantă, în acelaşi timp superficială, puţin persistentă …
Datele statistice actuale
probează accesul tot mai scăzut al publicului către cărţi şi tendinţa
diminuării tirajelor titlurilor de
carte. Motiv de satisfacţie a devenit înflorirea spectaculoasă a industriei
benzilor desenate. Soluţia de avarie găsită pentru reanimarea pasiunii pentru
lectură şi expunerea marilor opere ale literaturi în văzul publicului este
editarea acestora în format bandă desenată - roman grafic. Tentaţia apelării la
patrimoniul literaturii nu este o noutate. Cinematografia a practicat
ecranizarea marilor romane în producţii de succes.
Acum va trebui să mărturisesc
alegerea titlului Dublu Impact postat
în faţa textului, trimitere care sugerează multiple aluzii.
Prima dintre ele a fost
prilejuită de apariţia editorială din anul 2016. A fost
momentul lansării pe piaţa noastră a colecţiei „Clasicii literaturii în benzi desenate” sub deviza Descoperă literatura clasică în imagini ! Un
proiect didactic dedicat lecturii, o iniţiativă
a editurii Litera / Litera mică, preluare după originalul
din 2010 al editurilor Adonis – Glenat Éditions din Franţa. Dualitatea surprizei se referă la
bucuria provenită din literatură şi bandă desenată. Au fost selectate 4
titluri:
-
Rudyard Kipling / Cartea Junglei;
-
Jules Verne / Ocolul pământului în optzeci de zile;
-
Robert Louis Stevenson / Comoara din insulă;
-
Daniel Defoe / Robinson Crusoe;
Albumele oferite
comercializării au coperte cartonate, format 215 x 275 mm, 58 pagini,
color, hârtie cretată. Fiecare titlu beneficiază de un supliment de câteva
pagini, bogat ilustrat, cu copii ale documentelor originale, fişa detaliată a
datelor despre autor, prezentarea operelor sale importante, contextul
epocii.
Apariţia colecţiei “Clasicii literaturii în benzi desenate”
mi-a prilejuit elaborarea textul dedicat lansării seriei şi analiza situaţiei
în care se găseau editurile, interesului arătat lecturii, expansiunea
fenomenului bandă desenată.
Ponderea
apariţiilor editoriale de benzi desenate
pe plan mondial tinde să depăşescă procentul de 40% din totalul producţiei
tipografice. Succesul
devine scopul determinant, datorat
efectului dobândit prin percepţia caracterizată de facilitatea
asimilării. Se reuşeşte parcurgerea simultană a ambelor direcţii rezultate din
conlucrarea componentelor îngemănate în creaţie (literatura si reprezentarea
vizuală a elementelor naraţiunii). Privitorul este degrevat de grija
întruchipării aspectelor acţiunii şi a personajelor”.
La un an distanţă, în
2017, se petrece al doilea impact: sunt
lansate săptămânal 10 titluri reunite în seria Super Erou s’cool – roman
grafic. Editura HAC !
BD preia albumele apărute la editura Kalyani Navyug Media Pvt.Ltd.
India, în 2010, şi le publică în format
cartonat, 170 x 265 mm,
hârtie cretată, ilustraţii color. Fiecare volum rezervă o pagina “Despre autor” şi un supliment care
conţine câteva plaşe promoţionale
preluate din seria “Aventurile lui
Harap Alb”.
Intenţia prezintă similarităţi
cu apariţia petrecută un an mai devreme – de resuscitare a interesului pentru
lectură şi bandă desenată. Episodul de astăzi va fi dedicat primelor 5 apariţii,
urmând ca restul să constituie substanţa
unui proxim articol.
Lewis Carrol: Alice în Ţara Minunilor.
Desene şi ilustraţie copertă Rajesh Nagulakonda, sc. Lewis
Helfand, 65 planşe.
În mod special trebuie remarcat decupajul tuturor textelor
– o realizare perfectă aservită scopului transpunerii prin secvenţialitate în
banda desenată. Scenariul cuprinzând întregul conţinut al operei, selecţia
judicioasă a dialogurilor, cursivitatea naraţiunii realizată prin buna punere
în pagină - asigura o lectură fluentă, perfect compatibila originalului. Prin
aceste calităţi ale efortului autorilor se distinge calitatea admirabilă a
reuşitei produsului. Şcoala indiană din care provin desenatorii pare că este
uşor desprinsă de fantezia miraculoasă sugerată de textul literar. Imaginea
personajelor pare a fi aservită convenţiilor prestabilite. Fantasmagoria lumii
iraţionale în care ar fi trebuit să plonjeze acţiunea pare o cerinţă anevoie
realizabilă.
Rudyard Kipling: Cartea junglei.
Desene şi ilustraţii copertă Amit Tayal, sc. Dan Johnson,
colorist Aditi Ray, 101 planşe.
Adaptarea operei lui Kipling
în BD este pe măsura totalei reuşite a întregii serii. Reflexul comparaţiei cu celebrul
desen animat este anihilat prin viziunea cu care sunt redate personajele
(originalitate demnă de laudă). Meritele se extind la realizarea decorului (jungla),
contribuţie însemnată adusă de coloristul planşelor.
Jules Verne: 20.000 leghe sub
mări.
Sc. Dan Rafter, des. Bhupendra
Ahluwalia, coperta Rajeev Chauhalan, colorist Manoy Yasav, 68 planşe.
Decupajul narativ merită reluarea laudelor. Entuziasmul
scade în privinţa realizării grafice, planşele prezintă abilităţi sub
standardul impus în domeniu.
Jonathan Swift: Călătoriile lui Gulliver.
Sc. Lewis Helfand, des. Vinod Kumar, colorist Prince
Varghese, coperta Amit Tayal, 68 planşe.
Albumul se remarcă prin contribuţia unitară a artiştilor
colaboratori. Produsul BD realizat defineşte o operă de mare ţinută profesionistă
a tuturor părţilor componente. Maniera grafică aminteşte de stilul
admirabil adaptat mediului marin prezent în albumele lui François Bourgeon - seria Les Passagers du vent, editată la
Casterman.
L.Frank Baum / Vrăjitorul din
Oz.
Sc.Roland Mann, des.Kevin
Jones, colorist Debu Payen, 72 planşe.
Ilustrarea operei lui Baum
capătă un calificativ acceptabil din moment ce este susţinută de prezentarea
naraţiunii de un nivel exemplar.
Scopul colecţiei Super Erou
s’col pare fi atins. Nu avem decât a solicita certitudinea succesului, aidoma
probei video de la jocul de rugby, când arbitrului judecător i se adresează
întrebarea : «este un motiv pentru a nu acorda încercarea ?».
Răspunsul prompt - ÎNCERCARE
ACORDATĂ !
arh.
Mati BOTEZATU
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu