100!

Poate că nu întâmplător cea de-a 100-a postare de pe acest blog s-a referit la aventurile româneşti ale celor 100 de Ştrumfi.

La 9 luni de la deschiderea acestui blog – şi cea de-a 100-a postare, m-am gândit să fac un mic bilanţ.

Aşa cum îi arată şi numele, şi cum am promis de la început, blogul nostru este dedicat promovării benzilor desenate româneşti. De calitate. Între timp au apărut şi câteva  mâzgăleli cu pretenţii artistice dar, decât să-i descurajez pe tinerii lor autori, am preferat să nu scriu despre ele, cu speranţa că – la un moment dat – lucrând mai mult şi comparându-şi lucrările cu cele ale comperilor profesionişti, vor ajunge şi ei la un nivel artistic acceptabil pentru public.

Am postat  pe acest blog articole despre albumele Dim – Sarabandă în Golful Aden, de Puiu Manu, Aventurile lui Mac şi Doi ani de vacanţă de Livia Rusz, Keraban Incăpăţânatul de Călin Stoicănescu, Pafnutie cyborgul de Radu Marian, Inimă de broscuţă de Şerban Andreescu,  Conspiraţie împotriva Confreriei de Jup, Quand je serai grand je ferai Pif, de Mircea Arapu sau “Opere ilustrate în benzi desenate” de Vali Ivan.

M-am bucurat foarte mult să pot posta şi articole despre  noua generaţie de autori BD din ţara noastră: Tamba (Elabuga, Mila 23, Sidi Bouzid Kids), Raluca Dragomir,  colectivul Urban Comics.

Am scris despre revistele care publică benzi desenate: Comics, Cutezătorii, Luminiţa, Ora de lectură, BDC şi mai ales despre prima revistă profesionistă BD  de la noi, HarapAlb continuă…

Am scris, pentru prima oară în România, articole despre autori de BD (şi ilustratori de cărţi ) precum Anton Perussi, Romeo Voinescu şi mai ales redutabilul  Terente.

Am consemnat articolele din presa străină de specialitate despre autorii români publicaţi în Franţa, Belgia şi Italia: Tamba, Augustin şi Dan Popescu, Cristian Păcurariu, Ileana Surducan  sau Costel BD.

In fine, am informat despre cele mai importante manifestări BD din ţara noastră, organizate la Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Cluj, Târgu Mureş, Sibiu şi Gherla (acestea, de altfel, sunt şi cele mai citite postări).

Cea mai mare realizare a acestui blog mi se pare însă a fi închegarea unei reţele de corespondenţi bedefili care nu doar colecţionează benzi desenate ci şi se exprimă deschis despre pasiunea lor. Mulţumesc şi pe această cale celor care au trimis desene, informaţii şi articole pentru blogul nostru: Mircea, Marian, Costel, Jup; Ana-Maria, Cătălin, Ştefan, Mati, Dragan. O menţiune aparte merită tânărul Cătălin Buzoianu care a scris cu mult talent un eseu şi o teză de licenţă despre benzi desenate şi ni le-a oferit spre publicare.

Mulţumesc   încă o dată tuturor, inclusiv celor care au postat  comentarii, şi mi-ar place să cred că anul viitor vor fi din ce în ce mai mulţi bedefili care să scrie pe acest blog.

O pasiune nu este completă dacă nu este împărtăşită de alţi pasionaţi!

Dodo Niţă

PS. Vă invit în continuare să trimiteţi informaţii, articole, desene pentru acest blog, dar şi să intraţi în dialog cu noi, postând opinii, punând întrebări, sugerând subiecte de discuţii.
Discuţii ca în desenul de mai jos.

Desen original de Puiu Manu, apărut în revista Arta nr. 4-5/2012