ANTECEDENT: ELABUGA (octombrie
2011)
Am întrezărit încă
de la publicarea primului său album de benzi desenate, exprimarea opţiunii
asupra orientării editurii MANDRAGORA pe teritoriul atribuit celei
de a 9-a arte, în condiţiile în care BD-ul românesc prezintă dificultăţi de
atragere şi susţinere largă a publicului către manifestările fenomenului. Cu atât mai mult, atunci când este vorba
despre tendinţa detaşării de divertismentul îndreptat spre publicul
preadolescent, caracteristică predomintă a domeniului astfel orientat în
ultimul timp. Este prilejul remarcării slabei consistenţe sau chiar absenţa în
contextul BD-ului autohton a unui anume segment de mult cucerit pe teritoriile
europene, americane, asiatice, etc. Concret, facem
referire la publicul format din tineri şi
adulţi, zonă a interesului ignorat în mare măsură de preocupările benzilor
desenate româneşti. Ruptura descoperită între perioada apariţiei anticului Pif şi recentele fanzinele în format
electronic, exprimate în maniera de abordare în afara tradiţiei consacrate,
relevă « arderea » unei perioade de tranziţie, în care nu se regăseşte
existenţa consistentă, din păcate, practic nicăieri pe parcursul istoriei
BD-ului la noi în ţară. De
altfel, producţia albumelor BD se rezumă la un număr simbolic de apariţii şi la tiraje nesemnificative, în comparaţie cu
performanţele realizate pe plan mondial.
Albumul Elabuga, concept editorial susţinut de Anca
PUIU, reuneşte autorii
scenariului şi textului George DRĂGAN & Alexandru
TALAMBĂ, echipă de lucru întregită de realizatorul desenului şi culorii Alexandru
TALAMBĂ.
Naraţiunea demarează în plin al doilea Război
Mondial, în anul 1942, pe timpul asediului
oraşului Stalingrad şi continuă (probabil ?) în taigaua siberiană, la Elabuga, umăr la umăr cu însoţitoarea
peste tot prezentă – umbra mereu sinistră a morţii. Sondarea suferinţei
chinuitoare cauzată de prăbuşirea în abisul neantului mistic este declanşată de
succesiunea trăirilor provocate de ororile războiului. Întâlnim un text al
dialogurilor plasate în bule, a căror parcurgere lasă (firesc) disponibilitate interpretării
simbolurilor...
 |
|
(planşa în acuarelă de Frank MILLER) (planşe
din albumul ELABUGA realizate de Alexandru TALAMBĂ)
|
Privitor la maniera stilistică în
care este abordată realizarea grafică, se remarcă influenţa indusă de arta lui
Frank Miller, comparaţie care, conform situaţiei lui Alex Talambă, se dezice în
privinţa culorilor, realizate în tonuri dense, dar cu nuanţe de griuri prăfuite,
caracteristica dovedind o abordare conformă personalităţii distincte a
desenatorului dublat de colorist.
NOUA APARIŢIE:
MILA 23 (august 2012)
Al doilea album apare în aceeaşi formulă editorială. Eroul povestirii
s-a impus prin performanţele de o viaţă realizate de incredibilul om - Ivan
Paitzaichin, devenit centrul naraţiunii, a cărei relatare secvenţială
începe odată cu anii 1950 …
Înşiruirea marilor sale succese după tiparul consacrat al cronicilor
sportive denotă extinderea listei copleşitoare
a reuşitelor. Consemnarea marilor evenimente preluate din biografia oficială reuneşte
momentele în care şi-a impus prezenţa, datorată impresionantelor izbânzi, dovadă
a stilului şi a tenacităţii sale. Probabil că descrierea astfel abordată, în
ciuda suficientului temei al autenticităţii şi a multiplelor surse de documentare,
ar fi fost lipsită de meritul pregnanţei reliefului dat de amploarea cuvenită unui
astfel de parcurs, de aura legendară care-i conturează deplina imagine a
personalităţii recunoscute în toată lumea sportivă.
Scenaristul George DRĂGAN alege un alt mod de expunere
a vieţii performerului. Profunzimea filonului
nevăzut al povestirii conferă în plus subtilitate şi consistenţă amplasării pe
scara planetar-globală privitoare la acoperirea extinderii « faptelor de
arme » comise. Opţiunea alăturării Dunării, Deltei şi a marelui campion
român, pare asemenea reuniunii afluenţilor culeşi de-a lungul Europei, în
marele bazin hidrografic danubian, adunaţi în fluviul care se linişteste pe întinderea
deltei, apoi în largul mării şi hrăneşte prin aportul debitului său apele
oceanului planetar. Procesul dezvăluit de autorul scenariului are inclusă derularea
încărcăturii concomitente, ascunsă, a râurilor colectoare alcătuită din
legendele şi miturile izvorâte din teritoriile parcurse, în povestea care avea
să-i întrupeze statura olimpiană a lui Ivan şi, odată cu toate acestea, istoria
devenirii, prin realizarea viselor de zbor pornite din copilărie. Sunt cumulate
prorocirea lui Gamayun, simbioza cu Dunărea, convieţuirea cu fratele stuf, cu păsările,
mistreţii, peştii şi sălciile, oroarea primejdioasei prezenţe a devoratoarei
Samca, promisiunile din vise ale divinităţii numite în multe feluri :
Ondina, Zâna, Ştima Apei sau Rusalka. Se face trimiterea la mitologia românească
de unde provine Calandrinon – pasăre a destinului şi la Muma Pădurii.
Totodată se învălmăşesc făpturi ca Jaza, Jezinka, Baba Iaga – nume atribuite
fantasmelor din poveştile sârbilor, cehilor, ruşilor şi ucrainienilor,
Waldgeist – spirit al pădurii din mitologia germană, alăturate femeii pădurii,
oamenilor muşchiului de copaci sau poporului pădurii, dwarfilor şi elfilor.
Turul este invocat din miturile maghiarilor, un mesager divin aşezat pe arborele vieţii, împreună cu
Nachtkrapp – Corbul nopţii, amintit în folclorul austriac, corespondent al unor
trimiteri spre legendele care circulă în Cehia, Slovacia sau Ungaria. Întregul
bestiar, cumulul credinţelor care compun matricea spaţiului dunărean se
presupune că şi-a pus marca contribuţiei asupra visului profetic, orientând
destinul şi zborul pagaiei tânărului Vaniuşa peste toate întinderile de apă din
lumea largă. Jocul impus de scenarist al întrepătrunderii palierelor spirituale
pe care se desfăşoară reconstituirea vieţii victoriilor cumulate totalităţii
ambientului, creionează o nouă dimensiune care atribuie perenitate eroului. Suntem
făcuţi părtaşi ai participării resimţite de revelaţia compunerii în întregime ai
unei legende prin înserarea multiplelor
fragmente de imagini mitologice. Persistenţa
invocată determină remarca asupra direcţiei inedite a modului de abordare a scenariului de bandă desenată către
reuşita exemplară, dimensiune superficial atinsă până acum în creaţiile
autorilor nostri. Aprecierea se răsfrânge şi asupra exprimării literare, nu
doar în constatarea privind densitatea prezenţei simbolurilor cu care ne-a obişnuit
descifrarea prezentului album.
 |
(planse
de Didier Comès din albumele Iris şi La Maison oû rêvent les arbres)
|
Vizualizarea grafică a povestirii este
materializată de creaţia lui Alex Talambă, desenatorul şi
coloristul imaginilor. Albumul este realizat într-un decupaj excelent, desenul
diversificat al paginilor finalizează cadre compuse în manieră amintind de cea
cinematografică. Între timp, am remarcat apropierea stilistică de Didier Comes,
contrapunere care s-a dovedit a fi preferată atracţiei faţă de Frank Miller, cu
atât mai mult cu cât preocuparea primului dintre ei pare a fi încă mai potrivită
afiliaţiei acestuia de supranatural şi apropierii afective de ecosistem.
 |
|
(planşe
semnate de Alex. Talambă din albumul Mila 23)
|
Desenatorii amintiţi au o predilecţie către exprimarea în tonuri puternic
contrastante alb-negru, fără ca acest lucru să diminueze fineţea şi delicata
caligrafie a reprezentării personajelor, fiinţelor şi plantelor. În mod evident,
avem de a face cu merite care pregătesc plasarea graficianului Tamba
în şirul numelor pregătite să devină repere ale benzii desenate din ţara
noastră Se observă aceeaşi abilitate în folosirea culorilor aplicate în tonuri
uşor mai intense comparative proiectului anterior. Trebuie remarcat că
desenatorul Alex Talambă a reuşit să contureze deja un stil recognoscibil,
versatil şi elegant - fapt de toată lauda, cu atât mai greu de realizat în
condiţiile care alătură maniera realistă suprapusă lumii sugerată a ficţiunii şi fantasmelor.
Succes editurii Mandragora şi viaţă lungă benzii
desenate româneşti !
Arh. Mati
Botezatu
Notă. Fragmentul prezentat este parte a lucrării în pregătire : “ABC…BD” – prilej de încercare a
identificării vocaţiilor educative şi
iniţiatice a benzilor desenate contrapuse dezvoltării celor aflaţi la vârsta
copilăriei. În primul rând este facilitat accesul spre limbajul specific şi
utilizarea sa, alăturată dobândirii competenţelor legate de artele vizuale. Ca
urmare a identificării şi exemplificării genurilor în care se înscriu
scenariile autorilor realizatori ai producţiilor în discuţie, tinerii cititori
au posibilitatea cunoaşterii gamei posibilităţilor generatoare de subiecte ale
operelor scriitorilor, învaţă mecanismele creaţiei şi întră în corespondenţă cu
procedeele artistice care le definesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu