duminică, 19 iulie 2020

Aurel Cărășel: " Oamenii pe care i-am cunoscut în minunata lume a Imaginarului"


Marți, 12 octombrie 1492. Cristofor  Columb și echipajul său  au debarcat pe o insulă necunoscută din Marea Caraibelor.
Duminică, 18 iunie 1989. Un grup de atlanți, conduși de Aurel Cărășel, cel mai mare scriitor de SF din RO (la cei 195 cm.  ai săi, nu mă poate contrazice nimeni că nu ar fi cel mai mare), Alexandru Mironov și subsemnatul,  am debarcat pe o insulă necartografiată de pe Dunăre.
Habar nu avea Columbus că descoperise America! Iar nouă nici atât nu ne-a trecut prin minte că insulița pe care debarcasem va deveni un fel de  „Devil`s Tower” al celor mai grozave întâlniri de gradul  III din istoria SF-ului românesc.


Mi-aduc aminte ca și cum s-ar fi întâmplat ieri când Aurel Cărășel i-a spus domnului Mironov  că locul ar fi ideal pentru o tabără SF de vară.
Nu uitați că anul 1989  era ultimul al regimului comunist din România dar, evident, nici asta nu aveam habar. Așa încât, anul următor tabăra SF era un vis împlinit (și asta în special datorită atlantului Sorin Repanovici, profesorului Aurel Cărășel și a animatorului Mironov. 
Se va numi „Atlantykron” (de la numele cenaclului SF „Atlantis Club” înființat și  păstorit de Cărășel la Cernavodă) și va reprezenta un experiment cultural insolit în țara noastră, atât prin durata sa (30 de ani) cât mai ales datorită rezultatelor acestei tabere de formare și creație (mai târziu redenumită „Academia de vară Atlantykron”).
Așa cum spuneam mai devreme,  Atlantykron a fost pentru fanii SF de la noi un fel de  „Devil`s Tower”(ați văzut filmul Întâlnire de gradul III, nu mă îndoiesc de asta), locul unde aveai ocazia poate unică să te întâlnești cu cei mai cunoscuți (și mai puțin cunoscuți) scriitori SF de la noi și de peste hotare.
Despre unii dintre acești autori SF vorbește și Aurel Cărășel în volumul doi al lucrării sale Oameni pe care i-am cunoscut în minunata lume a Imaginarului:
-          Mihaela Muraru Mândrea, scriitoare, președintă de cenaclu SF și deputată în Parlamentul României
-          Constantin (Cătălin) Pavel, ziarist, scriitor și patronul editurii Pavcon,  cea mai dinamică și
prolifică editură de science-fiction din România ultimilor 5 ani
-           Călin Giurgiu, cenaclist de seamă din Brașov, fan și scriitor stabilit în Canada
-          Mihai Manea (zis Croco), inginer de sunet și autor
-           Petrică Sârbu (Don Simon) talentat autor SF plecat prea devreme de pe Terra
-          Alain Le Bussy, scriitor belgian
-          Roberto Quaglia, scriitor italian publicat de Nemira.

    Dar Cărășel scrie și despre  întâlnirile sale cu clasicii adolescenței și tinereții noastre:  Horia Aramă, Ion Hobana, Vladimir Colin, Romulus Bărbulescu, precum și cu contemporanii săi (și ai noștri) Mircea Liviu Goga și Dănuț Ungureanu,  scriitori pe care e imposibil să  nu-i fii citit măcar o dată în viață, dacă ești cu adevărat fan SF.

   În fine, scriitorul oltean s-a întâlnit și a colaborat și cu doi graficieni de marcă din lumea SF-ului:  Dan N.Mihăilescu și Marius Ghergu.

    Așa cum îl arată și titlul, acest volum, ca și precedentul, nu este unul de critică literară,  ci de memorialistică, Aurel Cărășel povestind -  într-o formă colocvială, aproape anecdotică -  despre propriile sale întâlniri și interacțiuni  cu toți acești scriitori și artiști, mulți dintre ei făcând parte de-acum din mitologia mișcării SF de la noi.

     Bref, o lectură agreabilă, de recomandat tuturor cititorilor de SF de la noi, cei care sunt interesați să cunoască  creatorii din spatele mini-universurilor îndrăgite de ei.


Dodo Niță

Niciun comentariu: