Cititorul nostru
Leonard Luţia, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, şi-a
încheiat studiile de master „Misiune şi
slujire pastorală” cu teza de disertaţie Banda
desenată în activitatea misionară a preotului.
Este prima oară
când un masterand susţine o teză de disertaţie cu o astfel de temă, aşa încât am
considerat că ea merită adusă în atenţia publicului (cu speranţa că, într-o zi,
se va transforma într-o carte).
Leonard Luţia a
ales să pună ca motto al studiului său un citat din Stan Lee:
„Dacă Shakespeare
și Michelangelo ar trăi astăzi și ar decide să colaboreze pentru realizarea unei
benzi desenate, Shakespeare ar scrie scenariul și Michelangelo l-ar desena…” (Stan Lee: Conversaţii).
În cele ce urmează
reproducem integral Introducerea tezei, care motivează
gestul său de a alege acest subiect inedit şi rezumă întregul studiu:
“Banda desenată
are o istorie aproape la fel de veche ca și lumea. Această poveste în imagini își are strămoșii printre celebrele
picturi rupestre din peșterile
de la Lascaux, Altamira și El
Castilio, numite de artiști drept adevărate capele sixtine ale preistoriei. Au străbătut misterioasele
piramide egiptene, au fost apoi, martore în războaiele dintre daci și romani, fiind încrustate în basoreliefurile de
pe Columna lui Traian, ba chiar au călătorit până în dinastiile Chinei din
secolul al VIII-lea, ca într-un final să peregrineze până în Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt, găsindu-și odihna în compania sfinților din icoanele de pe pereții exteriori ai bisericilor, fiind văzute și astăzi de miile de pelerini. Aceasta este,
poate, una dintre cele mai scurte istorii ale benzii desenate, cea de a noua
artă, cum o numesc specialiștii în
domeniu, „vinovatul” principal pentru serile nedormite, petrecute în lecturarea
lor, spre amuzamentul dar și spre
fascinația multor cititori.
Printre cititorii
fascinați de universul benzilor desenate, menționăm următoarele personalități autohtone precum: Horia Roman Patapievici,
teologul și diplomatul Teodor Baconschi, scriitorul
și eseistul Alexandru Paleologu, istoricul
Adrian Cioroianu, poetul Radu Gyr și
istoricul Lucian Boia.
La recomandarea
Pr. Lect. Dr. Cezar-Paul Hârlăoanu,am ales să redactez lucrarea cu titlul Banda desenată în activitatea misionară a
preotului, datorită pasiunii pentru desen, ilustrația de bandă desenată și teologie, dar și pentru a aduce o minimă contribuție cu privire la tema noastră, banda desenată creștintă reprezentând un subiect încă insuficient
explorat până astăzi în spațiul
teologic românesc.
Singura mențiune identificată de noi în parcursul cercetărilor cu privire
la temă este cea a cardinalului Daneels, Arhiepiscopul de Bruxelles, în care
teologul menționează foarte pe scurt
rolul semnificativ al benzii desenate creștine
în cadrul misiunii Bisericii cu tinerii. Banda desenată are un impact puternic
asupra imaginației celor mici, reușind să ajungă ușor la inimile lor, în primul rând prin desenele și culorile atractive dar și prin scenariul adaptat vârstei cititorilor,
provocând la lectură și la o cunoaștere mai aprofundată a subiectului.
Ne propunem ca în cadrul tezei noastre, să încercăm să
identificăm, din punct de vedere etimologic, ce reprezintă banda desenată, dacă
există sau nu o definiţie clară oferită
de specialiști, când și unde a apărut aceasta și ce impact a avut fenomenul BD în România.
Delimitând aceste aspecte, vom încerca apoi să identificăm dacă preotul poate
folosi acest instrument în activitatea sa misionară cu tinerii și cum este posibil acest lucru, fără a
pierde esenţa misiunii, centralizată pe
propovăduirea iubirii lui Hristos Domnul. În cele din urmă, vom selecta
principalele benzi desenate creştine,
apărute în spațiul românesc, pentru a
studia conținutul acestora în vederea
creionării unei interpretări teologice, demers susținut și prin
intermediul unor mostre anexate la finalul lucrării noastre.
Primul capitol al acestei lucrări, intitulat sugestiv Ce este banda desenată?, prezintă în
cadrul a nouă subcapitole, etimologia, sensul și
definirea termenului de bandă desenată, în același
timp precizând care sunt genurile dezvoltate de-a lungul timpului și cum le putem distinge, fără a crea confuzie între aceastea. Vom
observa de ce banda desenată este cunoscută sub această denumire, care este
relația ei cu desenul umoristic,
caricatura, filmul și animația, și
cum este definită de către specialiști.
Pentru a redacta capitolul de față, am folosit principalele monografii publicate în
spațiul românesc, dar și în cel occidental, ce conțin informații cu privire la definirea termenului de bandă desenată. Dintre autorii români studiaţi amintim pe următorii: Gelu Teampău,
Ion Manolescu, Luca Pițu și Marian Popa.
Referitor la
autorii ce provin din spațiul
occidental, amintim pe Scott McCloud, autor și desenator de bandă desenată, recunoscut la nivel
internațional pentru contribuțiile aduse celei de-a noua arte, și totodată pe belgianul Roland Francart, unul din
puținii autori care s-a dedicat în întregime promovării benzii desenate creștine.
Cel de al doilea
capitol abordează termenul de banda desenată dintr-o perspectivă istorică,
analizând evoluția acestea în cele patru
spații geografice unde BD-ul a devenit o parte
a culturii locale, sau mai bine spus, o tradiție. Astfel, vom încerca să descoperim care a fost
prima bandă desenată din lume și ce
evoluție a avut acest fenomen la nivel internațional, începând cu istoria benzii desenate
americane și finalizând cu istoria
benzii desenate din România. Menționăm
cu această ocazie și principalele
monografii și dicționare, utilizate de noi, în redactarea
capitolului de față. Din prima categorie,
amintim contribuțiile științifice
ale următorilor autori: Dodo Niță,
Ioan Stanomir, Gelu Teampău și
Mircea Mihăieș.
Dintre bedeiştii prezentați, Dodo Niță se remarcă ca autor al singurei monografii din spațiul românesc care
tratează istoria benzii desenate autohtone, din 1891 și până în 2010. Astfel, am încercat să ducem
contribuția lui mai departe, realizând în cadrul
acestui capitol, o completare a firului istoric BD din România, prezentând pe
scurt și aparițiile de bandă desenată din 2010 și până astăzi.
În
cele din urmă, dintre lucrările autorilor străini, folosite, amintim pe Catherine Saunders, Heather Scott, Julia March, Sean Howe, Mark W. McWilliams și Kensuke Okabayashi.
În ultimele două capitole, respectiv al treilea și al patrulea, am încercat să oferim o perspectivă teologică a lucrării, de vreme ce BD-ul de natură creștină nu se poate disocia de mesajul evanghelic. Această realitate este transpusă de fiecare desenator în opera sa. Evident, prin desen și culoare, autorul încearcă să facă accesibil mesajul evanghelic și să ajute astfel la misiunea Bisericii. În această perspectivă, merită, în continuare, menționați laicii și teologii, care și-au adus propriile contribuții științifice. Astfel, din spațiul românesc amintim pe Pascal Rădulescu, Leon Magdan, Dan-Lionte Maluș, Călin Stoicănescu și Șerban Andreescu.
Din spațiul occidental, amintim pe André Le Blanc, Gaëtan Evrard, Pierre Thivollier și Noël
Gloessener .
Totodată, în cel de al patrulea capitol, am
încercat să evidențiem rolul icoanei și a meșterului iconar, ce se aseamănă din unele perspective cu cel al
desenatorului de bandă desenată creștină.
Prin tot ce am descris în această lucrare,
credem că am încercat să fundamentăm rolul pe care-l deține misiunea, vocația, educația și cultura creștină. Orice misionar nu se poate disocia de aceste
principii, deoarece mesajul transmis nu este unul simplu, ci este al lui
Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Mântuitorul lumii.
Mesajul transmis
de orice creștin, fie el și desenator, nu este propriul său mesaj, ci
mesajul lui Hristos, care stă la ușă și așteaptă
răspunsul la chemarea Sa mântuitoare.
Lucrarea este
finalizată prin obișnuitele concluzii,
urmate de anexele unde am oferit sursele fotografiate ale benzilor desenate creștine, prezentate în decursul celui de al patrulea
capitol și bibliografia aferentă lucrării de față.”
Leonard Luţia a
obţinut nota 10 pentru teza sa de disertaţie şi lucrează în prezent la
transformarea sa într-una de doctorat.
Am
certitudinea că vom mai auzi de numele său, ca teoretician român al benzii desenate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu