Revista ZOO este o publicaţie culturală
franceză, specializată pe domeniul benzii desenate. Apare din 2004, de 6 ori pe
an, într-un format A4, cu 52-60 de pagini în culori, acoperind actualitatea BD
franco-belgiană dar şi comics şi manga. În prezent este tipărită în 100.000 de exemplare şi difuzată gratuit prin
intermediul librăriilor specializate din Franţa şi Belgia.
În nr. 40/mai-iunie 2012 este publicată povestirea BD Le Brouillard -
două planşe desenate de compatrioata noastră Ileana Surducan. E pentru prima oară când un autor român este publicat în paginile acestei reviste.
Dar cine este Ileana Surducan?
Născută în 1987 la Cluj, Ileana (împreună cu sora ei Maria), descoperă benzile desenate
la Centrul Cultural Francez din localitate, prin clasa a VI-a. Până în prezent
a rămas fidelă benzii desenate franco-belgiene, iar autorii săi preferaţi sunt
André Franquin, René Goscinny şi Joan
Sfar.
Deşi absolventă a secţiei de ceramică a
Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca
(în 2009), ea îşi va construi o solidă carieră de autor de
benzi desenate.
Debutează – încă din studenţie – în fanzinele locale Varza
a la Cluj, Glorioasa Fanzină, şi îşi
deschide – în decembrie 2007 - un blog în limba franceză - “Le monde d`Ileana”.
Tot în 2007, dar în ianuarie, doi bedefili
francezi, Shuki şi Karine, deschid
site-ul 30joursdebd.com, prin care vor să
promoveze tineri autori BD talentaţi, dar
ignoraţi de editorii “profesionişti”. Ei postează în fiecare zi, gratuit,
câte o planşă desenată de un tânăr creator
BD. Succesul site-ul lor nu întârzie să apară şi, încurajaţi de cei aproximativ
3000 de cititori unici zilnici, cei doi
bedefili fondează editura Makaka, unde
vor publica albume ale celor mai
talentaţi dintre colaboratorii
lor.
Încă din 2008 Ileana Surducan trimite pe adresa acestui site numeroase scurte BD, desenate după scenarii proprii sau semnate de autori francezi
precum Romain Pujol şi Shuki. Ele sunt apreciate
de mii de cititori, mulţi comentând la superlativ lucrările sale, aşa încât
editura Makaka îi publică în 2009 albumul de debut Edouardo le Renardeau, desenat după un scenariu de Shuky Medina.
În 2010 Ileana Surducan ilustrează romanul
lui Vincent Dumas, L`ami interdit
(Editions du Caïman).
După succesul primului album, editura
Makaka îi comandă Ilenei Surducan un al doilea: Le Cirque - Journal d’un
dompteur de chaises, care
iese pe piaţa franceză chiar în aceste zile. El reprezintă cel mai
ambiţios proiect al tinerei creatoare BD: 160 de planşe în culori, desenate
după propriul scenariu. În semn de apreciere a editorului, acesta îi tipăreşte şi numele, nu doar prenumele, pe coperta albumului.
Cu
această ocazie, Ileana Surducan este invitată de onoare la Festivalul Benzii
Desenate de la Saint Malo (al doilea mare festival BD din Franţa, după cel de
la Angouleme), în perioada 26-28 octombrie curent.
Deschid
o paranteză aici, pentru a arăta faptul că, nici această participare la un mare festival BD, nici albumele Ilenei
Surducan, nu au fost sprijinite în vreun
fel de Institutul Cultural Român, deşi misiunea lor auto-asumată este, citez de pe site-ul ICR: “…promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale
în ţară şi în afara ei. Creşterea
vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume”
Funcţionarii de la
această instituţie preferă să promoveze – mă refer strict la domeniul
benzii desenate, celelalte domenii nefiind de competenţa mea - şi să
sponsorizeze (din banii noştri) non-autori precum Sorina
Vasilina, care nu a publicat niciodată
benzi desenate sau Andreea Chirică, care
nu se jenează să-şi pună numele pe o
carte cu mâzgăleli de care s-ar ruşina
până şi un copil de 7 ani. Aceste
non-valori (în domeniul BD, subliniez încă o dată, poate că ele sunt
valoroase în alte domenii, de care nu am cunoştinţă) au fost
plătite de ICR să se deplaseze la
manifestări prestigioase precum Festivalurile BD de la Viena sau Barcelona (fără măcar să fie invitate de organizatorii autohtoni). Participarea lor acolo, ca simboluri
ale benzii desenate româneşti, are aceeaşi valoare ca o ipotetică
participare a lui Mircea Cărtărescu la Olimpiada tăietorilor de lemne din Suedia: este ridicolă şi inutilă.
Acest lucru dovedeşte
încă o dată, dacă mai era nevoie, nu doar limita competenţei decidenţilor de la
ICR, ci mai ales complicitatea lor imorală
cu paraziţii instituţiei. Pentru că, da, aţi ghicit, cele două non-autoare
promovate de ICR şi AFCN fac parte din gaşca Hardcomics/Jumătatea Plină. Închis
paranteza.
Revenind la artista Ileana Surducan, ea este invitată de către editorul său francez
la un adevărat turneu de promovare a noului său album în Franţa: după Saint Malo, în
octombrie, vor urma Festivalurile BD de
la Colomiers, în noiembrie, Angouleme, în ianuarie 2013, Semur-en-Auxois, în martie şi Bois-Colombes, în
aprilie, după cum este anunţat pe site-ul editorului.
Închei aici, consemnând remarca unuia dintre
miile de cititori fideli ai săi, de pe site-ul 30joursdebd.com:
“Iléana est à la BD ce que Verlaine est à la poésie”.
“Iléana est à la BD ce que Verlaine est à la poésie”.
Nici un autor român de BD (iar non-autorii
nici atât) nu a primit vreodată un astfel de compliment din partea cititorilor
săi!
Dodo Niţă
Planşă extrasă din albumul Le Cirque (c) Makaka |
10 comentarii:
Cum de nu scrieti nimic despre Victor Drujiniu?
Peste o mie de cititori au parcurs articolul meu
"Victor Drujiniu - talent şi perseverenţă" din revista on-line Nautilus din 04.08.2011.
Felicitari Ilenei Surducan! Sper ca plansele ei sa aiba parte de povestiri la fel de frumoase!
PS: Dodo, vaz ca starnesti controverse blondelor de plastic :))) A ajuns BD-ul atractie cu sclipici ;)
@Dodo: Ma gandeam ca vei scrie despre ce a facut in ultimul an, despre DC etc avand in vedere ca postezi destule update-uri despre alti autori. :) Mea culpa ca am intrebat.
@Dum-Dum: Sincer pana si o "blonda de plastic cu sclipici" ar fi dat un PS mai inteligent sau macar s-ar fi gandit de 2 ori inainte sa-l scrie.
Imi cer scuze Adei pentru neintelegere si inflamarile superflue. Voi continua sa scriu despre Victor Drujiniu si toti autorii romani (adevarati) de benzi desenate. In acelasi timp va invit sa participati cu informatii, articole si comentarii pe toti bedefilii. Sper ca s-a vazut ca acest blog nu este un "proiect personal" ci o tribuna libera de discutii, opinii si informatii corecte asupra pasiunii noastre comune.
Inca o data, scuze.
Nicio problema. :)
Recunosc ca nu sunt genul care comenteaza des pe bloguri, dar citesc oricum toate articolele. Poate ne vedem la KinoFest, la CBC Cafe. :)
Dodo, eu nu inteleg de ce-ti ceri scuze si nici de ce mi-ai sters mie comentariul. Doamna cu papusile sa mai invete intai sa puna intrebari conforme cu subiectele pe care le citeste si chiar merita cateva flegme servite cu gratie. A dovedit ca n-o interesa subiectul abordat de tine, nici BD-ul in general, nu a sensibilizat-o nici laviurile Ilenei Surdican, ea avea doar o obsesie mica si fixa.
Surducan*, scuze pt graba.
Trimiteți un comentariu