„În lumea militarilor de carieră există o vorbă: «Amatorii discută mai
ales despre strategie, dar profesioniştii sunt mult mai atenţi la
logistică». Încerc, în acest volum, să pun în discuţie atît perioada de
dinainte de 1918 (pentru a înţelege cum s-a ajuns la Marea Unire), cît
şi pe cea de după, către noi. Volumul a plecat dintr-o simplă
constatare: am avut revelaţia, pe care probabil şi alţi români au avut-o
înaintea mea, că la noi nu strategii lipsesc, ci responsabilii cu logistica.
Românii, de cel puţin o sută de ani, au un apetit real de a vorbi
despre viitor, dar planurile au fost cel mai adesea programe politice de
partid. Drept urmare, am avut partide care au arătat constant un viitor
mai bun decît prezentul (de genul: «să dăm drept de vot tuturor
românilor», «să dăm pămînt tuturor românilor», «să căutăm luminiţa de la
capătul tunelului» etc., spuse într-o formă sau alta), iar dictaturile
mai lungi sau mai scurte prin care am trecut ne-au semnalat că viitorul
este la un sacrificiu sau două distanţă şi că este incomparabil
mai bun decît trecutul şi prezentul la un loc. Deşi nu epuizează lista
domeniilor care s-ar preta unei analize centenare, acest tom
acoperă o sferă amplă – de la armată la şcoală, de la arhive istorice la
planificare strategică, de la benzi desenate la practica guvernării.”
(Adrian Cioroianu)
Despre geneza acestui volum colectiv scrie
profesorul Adrian Cioroianu pe pagina sa de facebook:
"În ziua de 27 iulie 2017 a plouat pe litoralul
românesc, iară eu, bând un ceai în curtea unor prieteni și așteptând să ies pe mare a doua zi
într-o regattă Rotary cu scop caritativ (oricare dintre dvs. poate participa),
numai ce-am fost stârnit de un gând: ce-ar fi să propun eu unor cunoscuți să medităm asupra a ceea ce ar fi fost de învățat din ultimii 100 de ani și poate nu am
făcut-o?
Așa s-a născut
volumul la a cărui lansare vă invit, în
numele meu și al onorabililor contributori care
semnează alături de mine:
După aventuri de rigoare (cine a editat volume
sau măcar a strâns materiale scrise de alții știe la ce mă refer), pe 10 octombrie a.c. am trimis acest volum
editurii, iar în următoarele săptămâni fiecare autor a făcut ultimele corecturi
pe textul deja machetat. Mulțumiri firești editurii Polirom (sub a cărei siglă onorantă cartea e publicată),
editorului Silviu Lupescu pentru implicarea constantă și, totodată, doamnelor/domnișoarelor
Ema Stoleriu, Claudia Fitcoschi, Ramona Lupu, Cătălina Stoica - care au lucrat
serios în această ultimă lună pentru ca volumul să apară la timp.
Mulțumesc artiștilor care au propus variante de
copertă - și, apropo de coperte, o să vă spun
povestea acestora: prima propunere de copertă (1), mi-a
plăcut ca machetă, dar avea două detalii care puteau deturna, la o primă
vedere, sensul cărții, iar cineva s-ar fi putut gândi că
cine știe ce mesaj abscons vrem să sugerăm.
 |
| (1) |
A doua propunere (2) era mai
mitologică, am înțeles-o ca pe un fel de Atlas care duce
țara pe umeri - dar iarăși nu prea rima cu
istoriile din carte.
 |
| (2) |
După câteva zile de impas, eu am sugerat editurii să punem
pe copertă, pur și simplu, harta României, cumva redată
artistic - iar cineva de la Polirom (o să aflu cine) a avut apoi această
frumoasă idee de a compune harta din bucăți de
pâine.
 |
| (3) |
A rezultat astfel varianta din foto 3 (dar care era harta din 1940), și, în fine, am cerut refacerea ei după contururile din anul 1918 -
rezultând coperta finală.
Nu încurajez pe nimeni să caute cine știe ce mesaje ascunse ale copertei, pentru că nu există așa ceva. Tot ce cartea vrea să transmită se află în interior, scris clar
(sper) de către mine și colaboratori. Ca opinie strict
personală, am acceptat ideea hărții făcută din
pâine spunându-mi că pâinea este cea despre care lumea modernă spune că nu e
bună pentru sănătate, dar în limbajele culturale pâinea rămâne cea mai sfântă
dintre bucate ("pâinea nu se aruncă!" - spuneau bunicii noștri). Interesant, nu? Până la urmă, fiecare dintre noi e liber să caute
autentica pâine, care-i place mai mult - pentru că ea sigur există.
Dar, mai ales, mulțumesc coautorilor, celor care au
răspuns chemării în acest proiect: facebook
dnelor/drelor Cristina Diac, Corina Dobos, Mia Jinga, Iov Claudia
Anamaria, Alina
Pavelescu și dnilor Igor Casu, Petru Negura,
Sergiu Musteață, Gheorghe
Onisoru, Bakk Miklós, Dorel Dumitru
Chiritescu, Victor
Neumann, Lucian
Nastasa Kovacs, Matei
Gheboianu,Florin Șperlea, Serban Filip
Cioculescu și Dodo Niţă!
Am fost privilegiat să fiu primul cititor al textelor acestor profesioniști și, cu așa contributori,
orice editor se poate considera un om norocos!
Mai mult decât mă așteptam, textele noastre - venite din
București, Chișinău, Cluj, Craiova, Suceava, Târgu-Jiu, Timișoara - se completează unul pe altul și spun, din
perspective și domenii diferite, părți ale aceleiași povești.
Așadar, cei care veți fi în București în zilele Târgului Gaudeamus, notați-vă în agende ziua de sâmbătă 17
noiembrie, ora 12 - eu si mai mulți coautori vom fi acolo. În lunile următoare vor fi și câteva lansări
prin țară și Republica
Moldova (sper), detalii la momentul potrivit."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu