Acum 30 de ani publicam primul meu articol despre banda desenată românească, în revista Orion. Era primul articol care apărea la noi, despre autorii BD români, şi cred că a fost şi una dintre cărămizile importante de la fundamentul promovării celei de-a noua arte din România.
De-atunci până astăzi am publicat mii de
articole în numeroase fanzine, reviste şi ziare de la noi, evident fără a le
epuiza pe toate. De exemplu, anul trecut am înregistrat două premiere personale,
am semnat articole în ziarul România Liberă şi în revista Dacia
Literară de la Iaşi.
Din 2014 susţin o rubrică
permanentă, Lumi bidimensionale (botezată astfel de profesorul Adrian
Cioroianu) în revista de cultură Scrisul
Românesc din Craiova.
Acum 6 ani, mai precis pe 15 februarie 2012,
intram şi eu în lumea blogosferei şi, pentru că am ajuns la cea de-a 1111-a
postare, m-am gândit să realizez un top al celor mai citite articole de pe blog, respectiv cele care au
depăşit 1000 de lecturări.
Topul se prezintă astfel:
8 – Bookfest
2016 - Sărbătoarea benzii desenate!
– 1004
7 – Mihai
Timoşencu – invitat de onoare la „Salonul BD Constanţa 2013” – 1026
6– Paul
Stoica – comentarii la TOP 10 BD din socialism – 1034
5 – TOP
10 Cele mai frumoase benzi desenate româneşti – 1152
4 – Livia
Rusz – colecţia completă de albume – 1172
3 – Caragiale
în benzi desenate (Viorel Pîrligras) – 1299
2 – "Căpitanul
RO – Război în inima Europei!" – lansare de excepţie ! – 1411
1 – Moartea
unui editor (Egmont) (2014) – 1461
lecturări.
Cei interesaţi de
statistici pot să-l compare cu topul postărilor de anul trecut:
Concluzia pe care o
trag eu, studiind acest top, este faptul că cititorii blogului nostru sunt
majoritar interesaţi în special de banda desenată românească clasică, cu
focalizări pe Livia Rusz, Puiu Manu,
Viorel Pîrligras. Lansarea albumului Căpitanul
Ro, scenariu Adrian Cioroianu, desene Puiu Manu - prin cele două postări, a reunit cel mai
mare număr de vizualizări.
De asemenea,
retragerea editurii Egmont de pe piaţa românească a suscitat interesul a
numeroşi internauţi, nostalgici, probabil, după frumoasele reviste editate
vreme de 20 de ani de concernul danez Gutemberg, în limba română.
Marea surpriză
rămâne în continuare Mihai Timoşencu, un incredibil de talentat desenator,
autor a două excelente albume BD editate în Ucraina, dar complet necunoscute în România (cu
excepţia, evident, a cititorilor
blogului nostru). Se va găsi oare un editor care să-l publice pe Timoşencu în
limba română?
La final aş dori să
spun câteva cuvinte despre starea naţiunii bedefile astăzi.
Ultimii doi ani au
fost catastrofali, dispărând absolut toate revistele de benzi desenate care
apăreau în România (la un moment dat, 8 titluri diferite pe lună!).
Din punctul meu de vedere, ca observator al pieţii
româneşti dar şi europene a benzii desenate, revistele au dispărut „faute de
combattants” – nu s-a constituit o masă suficient de mare de cititori care să cumpere în fiecare lună
măcar excelenta revistă HAC!.
Un al doilea motiv al dispariţiei acestor reviste îl
constituie paraziţii benzii desenate, găştile de cartier Jumătatea Plină,
Pisica Pătrată aka Muzeul Ciobotariu, Grăjdeanu şi doamna care îl promovează cu
obstinaţie, doamnă care nici până astăzi nu ştim dacă îi este mamă sau altceva.
Aceştia au băgat în buzunar, cu complicitatea funcţionarilor incompetenţi şi habarnişti de
la diverse instituţii culturale precum ICR, AFCN, Muzeul Municipiului Bucureşti, institute
culturale străine, sume uriaşe de bani, pentru promovarea benzii desenate
alternative, underground, groteşti şi
pornografice. Cititorii obişnuiţi de benzi desenate şi mai ales părinţii care
ar fi dorit, poate, să cumpere BD pentru copiii lor au fost oripilaţi de aceste publicaţii şi astfel
îndepărtaţi de banda desenată clasică, tout public.
Toţi aceşti
paraziţi organizează la Bucureşti tot felul de aşa zise saloane BD, la care
însă nu a fost niciodată invitată editura HAC, sau autorii promovaţi de această
editură, sau autorii clasici ale căror BD sunt citite de numeroşi cititori, precum
Puiu Manu, Şerban Andreescu. La aşa-zisul
Salon European de Bandă Desenată, finanţat cu sume uriaşe din banii
contribuabililor români de ICR, nu au fost
invitaţi niciodată Mircea Arapu, fraţii Popescu, Cristian Păcurariu, Mihai
Timoşencu, autori publicaţi şi îndrăgiţi în afara hotarelor ţării, în schimb
sunt invitaţi permanenţi mediocri precum Ciubotariu sau pornografi precum
Sorina Vazelina sau Matei Branea.
Dar când ţara
noastră este guvernată de cei pe care îi ştiţi, ce pretenţii de competenţă
putem avea de la funcţionarii instituţiilor culturale de mai sus?
Evident, în ciuda
dezastrului de anii trecuţi, există totuşi speranţe pentru anul 2018. Editura
Art, care s-a debarasat în sfârşit de paraziţii de la Jumătatea plină, şi-a
ajustat programul editorial BD şi promite pentru anul 2018 un nou titlu din
excelenta serie Asterix dar şi
comic-book-uri cu aventurile unor
personaje binecunoscute precum Batman
şi Wonder Woman.
Editura Cartea
Copiilor va publica în această primăvară cel de-al treilea titlu din seria Corto Maltese.
Să sperăm şi că
editura HAC!BD, dacă nu mai scoate
revista, măcar va trece la producţia de albume BD.
În fine, maestrul
Puiu Manu aniversează în acest an 90 de ani de viaţă şi 65 de ani de activitate artistică, aşa încât fanii
săi vor fi răsfăţaţi cu nu mai puţin de trei albume: volumul II din Căpitanul Ro, scenariul Adrian Cioroianu, Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate, scenariu Marius Leştaru şi o reeditare
surpriză, precum şi cu o nouă ediţie,
complet refăcută, din Monografia Puiu Manu.
Deci viitorul nu
este chiar atât de sumbru, iar fanii BD, măcar cei care urmăresc acest blog, trebuie
să aleagă mai bine viitoarele lor achiziţii, evitând producţiile mediocre şi cumpărând albumele de calitate, care
să le facă plăcere să le citească şi
recitească oricând.
Urmărind în continuare blogul nostru, veţi afla
aici toată actualitatea benzii desenate (de
calitate) din România.
2 comentarii:
Buna ziua
"doamna care îl promovează cu obstinaţie, doamnă care nici până astăzi nu ştim dacă îi este mamă sau altceva" - este vorba chiar de ..prietena lui, de fapt... stim, este in varsta probabil cu vreo 20 de ani fata de el - dar sigur astea sunt amanunte pentru ei 2 :))
Stimate domn, fiecare face ce vrea in viata lui privata... Dar s-o trimiti pe doamna respectiva la Salonul BD de la Constanta doar ca sa bage un pix sub nasul invitatilor, organizatorilor, spectatorilor din public si sa-i interogheze ca de ce nu a fost invitat "marele" Grajdeanu la salon mi se pare de o josnicie inimaginabila.
Ulterior, Grajdeanu, nefiind invitat la nicio manifestare BD, nici macar la escrocheria organizata de amicul sau Ciubotariu,
doamna respectiva i-a organizat salonul lui de jucarie, prostindu-l pe directorul Muzeului Municipiului Bucuresti sa finanteze aceasta impostura. Si mai rau decat atat, exista intodeauna si mai rau, Grajdeanu, care habar nu are sa deseneze, da lectii de desen - pe bani multi - la diversi copii si tineri. Dar intr-o tara in care minciuna si impostura stau cu regele la masa, ne poate mira acest fapt?
Trimiteți un comentariu