marți, 21 februarie 2017

Akira în « Luceafărul de dimineaţă »




Prima oară am văzut Akira,  un  film de animaţie cult nu doar în Japonia ci în întreaga lume,  în 1995, la Convenţia Mondială de SF de la Glasgow. Ulterior am cumpărat, din Franţa, vreo două-trei albume de benzi desenate cu aventurile sale.


Akira este unul dintre cele mai cunoscute personaje de bandă desenată din Japonia. Aventurile sale au început să fie publicate din 1982, de către tânărul (pe atunci) Katsuhiro Otomo (născut în 1954), iar cărţile BD vor deveni best-seller, cu câte 700,000 de exemplare vândute din fiecare volum.
Inspirat de romanele lui Philip K. Dick, Otomo crează propriul său univers (grafic) post-apocaliptic şi surprinde cititorii de manga cu abordarea sa violentă, non conformistă a subiectului.
Tokio şi alte oraşe din lume sunt distruse de bombe atomice în timpul celui de-al treilea război mondial. În Neo-Tokio, în anul 2019,  lupta se dă între bande de motociclişti revoluţionari, dintre care cel puţin e dotat cu puteri extraordinare şi corupta putere de stat.


Akira va cunoaşte celebritatea  nu doar  în Japonia,  ci şi în America şi Europa, deschizând larg porţile Vechiului şi Noului Continent pentru invazia manga.

Foarte rapid, în 1988,   Akira va deveni şi film de animaţie dar acesta,  lucru neobişnuit, a fost realizat chiar de către autor, Otomo, care semnează scenariul şi desenează el însuşi personajele şi story-board-ul.

În anul 2015, ca semn de apreciere din partea profesiei BD din Franţa Katsuhiro Otomo va primi marele premiu, pentru întreaga operă grafică, la festivalul BD de la Angouleme.

Am scris acest mic preambul pentru a vă semnala un inedit şi surprinzător articol despre filmul Akira, semnat de Anamaria Borlan în nr. 1/2017 al revistei literare Luceafărul de Dimineaţă: Trans-post-umanism, în manieră japoneză.

« Akira, filmul, reprezintă chintesența science-fiction-ului prin tech-noir și cyberpunk, debordând într-o manieră unică de acțiune, dramă, mister și suspans, fantasy și toate formele de umanism și umanitarism. », notează dânsa.

Continuarea aici : 






3 comentarii:

Rent a car Bucuresti spunea...

Minunat filmul!

Anonim spunea...

Buna ziua.
Ce credeti de Cristian Darstar, care isi spune Lordul Akira - isi merita acest pseudonim; ce parere aveti de talentul sau?
Multumesc si o zi buna

Dodo Niţă spunea...

Am remarcat ca Darstar nu-si mai spune Prealordul Akira, ci isi semneaza lucrarile cu propriul nume, de care nu are de ce sa-i fie rusine.
Cred ca a progresat foarte mult comparand mazgalelile din fanzine cu mediocrul album "Mickey pe Dunare" si mai ales cu banda desenata din revista HAC.
Atunci cand este coordonat de un editor adevarat, Darstar dovedeste ca poate realiza benzi desenate demne de acest nume.