Georges
Wolinski a fost unul dintre cei mai libertini, dezinhibaţi, provocatori şi, de aceea, cei mai apreciaţi caricaturişti francezi.
Aşa cum am scris în
articolul meu din Adevărul, Wolinski a fost asasinat cu sânge rece de terorişti fundamentalişti islamici.
A lăsat în urma sa o operă grafică nemuritoare, a cărei
dimensiune e dată de lista de mai jos:
După moartea sa, Maryse,
soţia artistului, a adunat o parte dintre desenele sale în albumul Fou d`Amour, publicat în februarie 2016.
Acest album a fost tradus
în româneşte de Tudorel Urian şi publicat de editura All, după încă un an.
Dragoste cu năbădăi reuneşte caricaturi şi scurte benzi desenate (1-2
pagini) desenate de Wolinski. Subiectul albumului îl constituie, ca multe
dintre alte cărţi ale lui Wolinski, eternul feminin şi mai ales relaţiile...
năbădăioase dintre bărbat şi femeie.
Interesant este faptul
că, de mai multe multe ori, apar ca
personaje chiar Georges şi Maryse.
Practicând un desen minimalist,
Wolinski are un exarcebat simţ de observaţie şi, lipsit de inhibiţie, el scrie/desenează adevărul gol-goluţ... Şi nu
numai adevărul, ci şi personajele, pe care le aşează în posturi dintre cele mai diverse.
Aproape mi-a fost greu să
găsesc nişte desene în care personajele să nu fie dezbrăcate... de moravuri.
Albumul Dragoste cu năbădăi este o carte
surprinzătoare în peisajul editorial românesc, prin tonul său decontractat şi libertin şi, în ciuda aparentei lipse de moravuri,
cititorul va extrage cu siguranţă o morală la sfârşitul lecturii.
Inutil să mai spun că
volumul se adresează doar bărbaţilor şi femeilor cu drept de vot şi, care, eventual,
se pot delecta împreună cu amuzantele poveşti
desenate de Wolinski, acest libertin filozof al vieţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu