Alin Răuţoiu : « Nu cred că am făcut ceva pentru banda desenată încât să merit statutul de invitat (la un salon BD) »

În atenţia organizatorilor de saloane BD din Bucureşti, Craiova, Iaşi, Constanţa, Sibiu şi  de aiurea 

În week-end-ul precedent  sfertodoctul Alin Ratoiu a fost invitat de către directorul Salonul BD de la Craiova, la instigarea lui Viorel  Pirligras, dar fără să se consulte cu ceilalţi coechipieri,  să anime o masă rotundă la Salonul BD Craiova :

« De altfel, propunerea mea - o masă rotundă cu tema "Critica BD - exigenţă sau indulgenţă? Rolul criticii în dezvoltarea celei de-a 9-a arte" (Alin Răuţoiu, DN, Dragan Predic, Marian Mirescu) mi-a fost respinsă elegant de organizatori.”

Propunerea a fost respinsă, dar Alin Ratoiu a venit, iar directorul manifestării i-a plătit din buzunar căscatul gurii  la Craiova. Dar să vedem cine este acest impostor grobian. 
Unii îl consideră pe Ratoi « singurul pasionat de BD din teritoriu care elaborează critică și teorie în mod aventuros și perseverent, fără frici preventive și reverente, fără să-și asigure o plasă de siguranță, fără părtinire, concesii de gen și gratuități » (sic!)

Oare cine ar putea să scrie atât de frumos despre un sfertodoct?

Stăpânii săi de la Jumătatea Plină,  bineînţeles, singurii pseudo-editori despre ale căror cărţi - tipărite în exclusivitate pe banii contribuabililor români şi francezi, Ratoiu a scris laudativ si mincinos.

Iată exemple de critică şi teorie elaborate de agramat, fără frici preventive:

« Trecând peste faptul că a concepe o ISTORIE a unei arte mi se pare în cel mai bun caz un ideal naiv, iar în cel mai rău caz o ambiție grandomană, pentru a se putea scrie despre o asemenea temă trebuie în primul rând să existe o Bandă Desenată Românească. 

[..] Ceea ce nu înseamnă că sunt de părerea că n-ar exista o bandă desenată românească, dar nu cred că a luat naștere la 1891. Poate în 1945 când după o viață uscată s-a stins.”

 « Nu-i nevoie de bandă desenată. E o chestie pe moarte, susținută pe de-o parte prin faptul că de aici au pornit niște francize media bănoase și pe de altă parte fiindcă e suficient de obscură încât să facă cu ochiul unor hipsteri. Atât. Hai să o lăsăm să moară în pace și să ne ocupă de lucrui mai seriose. »

Acest individ janghinos, absent la orele de gramatică a limbii române, şi  cu astfel de opinii imbecile,  are pretenţia să fie invitat la saloane BD, pe banii şi pe munca unor fraieri?

Dumneavoastră, cei trei mii de cititori care aţi cumpărat Istoria Benzii Desenate Româneşti, sunteţi de acord cu asemenea debilităţi?

Oare nu au existat  minunatele benzi desenate care au fermecat copilăria a zeci de mii  de copii în perioada interbelică, despre care îşi amintesc cu plăcere şi astăzi, în paginile cărţilor lor,  academicianul Dinu C. Giurescu, istoricul Lucian Boia, criticii literari Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu şi atâţia alţii?

Oare nu au existat minunatele benzi desenate  publicate în perioada socialistă de maeştrii Puiu Manu, Livia Rusz, Valentin Tănase, Albin Stănescu, Pompiliu Dumitrescu, Nicu Russu, Sandu Florea şi atâţia alţii despre care a scris  de atâtea  ori ambasadorul  Adrian Cioroianu?

Oare toate aceste frumoase albume apărute după 1989, semnate de Puiu  Manu, Şerban Andreescu, Tamba, Gabriel Rusu, Vali Ivan, Radu Marian, Ileana şi Maria Surducan, revistele HAC, TFB, Abaţia, există doar în imaginaţia mea, sau le-aţi ţinut şi dvs., în mână, stimaţi cititori, şi v-aţi bucurat la lectura lor?

Apropo, poate cineva  să indice un singur colţişor de internet unde  sfertodoctul a pomenit doar o dată despre titlul  vreunei benzi desenate semnate de aceste mari nume ale benzii desenate româneşti?

Şi atunci se pune întrebarea : de ce a fost invitat  sfertodoctul anti-BD la Salonul BD Craiova  ?

Răspunsul îl dă chiar Ratoiu:

„Nu știu sigur ce căutam eu acolo în primul rând, dar așa ca chestie. Oricum n-aveam ce căuta acolo că părerea mea sinceră e că n-avem nevoie de critici. Nici nu știu câtă nevoie avem de bandă desenată.”

 Sfertodoctul a venit  la Craiova. Ce a făcut acolo, aflăm chiar de la el:

« M-am dat pe cur cum am putut.”

Alte emisii puturoase găsiţi pe pagina de facebook  BBD, de unde au fost extrase toate aceste citate ale sfertodoctului. Exemple: 

« N-are reclame pe blog deci se poate pișa pe traficul ăla »

« Nu mă doare așa mult prezența mea pe afiș. Nu cred că am făcut ceva pentru banda desenată încât să merit statutul de invitat.

 Mă doare că a futut la cap niște oameni care totuși s-au gândit că ar fi frumos să mă aibă acolo, mă doare atmosfera pe care o creează, mă doare că e o acțiune pe care a mai făcut-o și pe care probabil o să o mai facă. Asupra mea și altora. »

Concluzia, culmea, îi aparţine unuia dintre lingăii lui Ratoiu,  frustratul şi jalnicul M. Mirescu :

« Adi, lasa-l jos pe Alin, ca-ncepe sa macane! »

Ajlin Ratoiu  este o fantoşă, un vagabond al internetului, care nu ar fi existat fără frustările, ura şi invidia unor V. Pîrligras, M. Mirescu, A. Barbu impotriva mea, drept mulţumire că am scris sute de pagini  despre ei, că au participat la saloane BD naţionale şi  internaţionale  (Belgia, Ungaria, Italia, Serbia) pe munca mea,  că au câştigat sume importante de bani de la publicaţiile unde eu i-am publicat/recomandat.

Le mulţumesc şi pe această cale şi aduc aminte cititorilor proverbul românesc:

 "Cine  face ca mine, ca mine o s-o păţească!"

Later edit.
Am descoperit prin stihiile internetului credo-ul de viaţă al sfertodoctului grobian şi agramat,  care spune tot despre gândirea sa troglodită:
 "Dacă ar dispărea ura, egoismul şi teama nu am avea pentru ce să trăim!"
 www.poezie.ro 
Exact asta şi face pe pagina sa  de FB, ghena frustraţilor din BD, slugoiul impenitent al Jumătăţii Pline: alimentează ura, egoismul şi frustrările  unor oameni lipsiţi de caracter sau cu caracter labil.