Gălăţeanca din Dicţionarul benzilor desenate, Marga Ştefănescu-Ciurdăreanu, la 100 de ani

         

 "Gălăţeanca Marga Ştefănescu Ciurdăreanu este între puţinii pământeni care numără 100 de ani de viaţă, vârstă pe care o va împlini pe 25 martie. A venit pe lume în Bucureştii anului 1913, de Buna Vestire, în casa unui aristocrat: magistratul, scriitorul şi pictorul Eugeniu Ştefănescu-Est (1881-1980, Galaţi). De la tatăl său, Marga a moştenit dragostea pentru artă, fapt ce o aşează, astăzi, printre personalităţile din istoria benzilor desenate pentru copii. Are un loc special în „Dicţionarul benzii desenate din România”, apărut în 2005, la Editura Craiova. În 2006, revista „Argonaut” deschidea publicaţia cu un interviu cu Marga Ştefănescu Ciurdăreanu.

Fără jumătăţi de măsură

La anii săi, Marga Ciurdăreanu „suferă doar de bătrâneţe” şi din 1997 - după pierderea soţului, dr. Ion Ciurdăreanu - de singurătate. Cu gândul la vremurile de odinioară, deunăzi, şi-a amintit: „Mama ne-a părăsit când eram la şcoala primară, iar eu şi fratele meu am rămas în grija unei mătuşi, profesoară la Pensionul de Fete Notre Dame Bucureşti. Tata (care a trăit 100 de ani) ne-a pus guvernantă şi aşa am învăţat de mici germana, franceza şi engleza”, mărturiseşte interlocutoarea. Talentată la desen, pe la 14 ani, Marga a mers cu mătuşa la Editura "Bucur Ciobanul" Bucureşti, unde a fost prezentată directorului. Parcă aud şi acum recomandarea acestuia: ˝Fetiţo, ai talent, dar îţi mai trebuie vreo zece anişori să te perfecţionezi, să înveţi ceva tehnică şi atunci să vii˝”. Între 1936-1940, Marga Ştefănescu a urmat Facultatea de Arte Frumoase Bucureşti, iar după un stagiu la Comandamentul „Straja Ţării”, a ajuns la aceeaşi editură. În aceste împrejurări, scriitorul Mihai Drumeş a cerut patronului amintitei edituri un priceput care să-i transpună benzile desenate la revistele pentru copii. Cea recomandată era Marga Ştefănescu;care a publicat în anii ce au urmat în revistele „Păcală”, „Nastratin” şi "Mariana", o revistă pentru femei şi a ilustrat peste 100 de cărţi.

Politică de marketing cu Rică

În cartea sa de vizită, rămân de referinţă cei opt ani de benzi desenate (între 1941-1948), la „Ziarul Copiilor”, unde publica săptămânal un serial foarte urmărit, intitulat „Poznele lui Rică”. În lipsa televizorului, Rică a făcut istorie, pentru că cei mici urmăreau cu sufletul la gură "boroboaţele" năzdrăvanului personaj. "La un moment dat, cineva ca zis să-l mai schimbăm pe Rică. Şi l-am schimbat, numai că în câteva săptămâni, tirajul a scăzut de la 10.000 de exemplare la vreo 3.000! Motiv pentru care s-a luat decizia de a-l reînvia pe Rică, fapt care a făcut ca micii noştri cititori să caute iarăşi revista”, îşi aminteşte desenatoarea.

Întâlnirea cu Galaţiul

Viaţa nu i-a surâs întotdeauna. În al II-lea Război Mondial, Marga a fost soră de caritate într-un sat din Ardeal, unde a oblojit rănile soldaţilor. Revenită în Bucureşti a găsit casa părintească ruinată şi un tată supărat. În 1948, la naţionalizare, amintitele publicaţii au fost desfiinţate. Marga a primit misiuni speciale de la Ministerul Agriculturii. „Mi s-a spus să merg la Galaţi pentru un provizorat de 3 luni, ca profesoară de desen la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare. Dar nimic nu e mai veşnic, ca provizoratul!”, glumeşte azi profesoara. La FIF a făcut ilustraţiile pentru gazeta de perete Ghimpele, cu care a obţinut Premiul I la „un concurs republican al gazetelor de perete”. FIF s-a mutat la Iaşi, desenul abandonat, iar Magda Ştefănescu a devenit profesoară de franceză. Nu-i pare rău că a venit la Galaţi fiindcă aici l-a întâlnit pe doctorul Ion Ciurdăreanu, cu care s-a căsătorit şi cu care a colindat lumea în lung şi-n lat.

Iertarea, secretul longevităţii

Care este secretul acestei lungi călătorii de viaţă? „Cumpătarea. Eu nu am fumat, nu am băut, am mâncat ponderat; dar mai ales, nu m-am supărat pe nimeni. Când mă necăjea cineva şi venea să-şi ceară iertare, eu îi ziceam: Eşti deja iertat! Când durerile vârstei mă podidesc, mă rog la Dumnezeu. Scăparea îmi este la El şi la rugăciunile părintelui Ion Dobre de la Biserica Precista”. 

 În cea de-a o suta primăvară, multă sănătate şi "La mulţi ani!", doamnă Marga Ştefănescu Ciurdăreanu!"

 "Între oaspeţii gălăţencei Magda Ştefănescu Ciurdăreanu la împlinirea vârstei de 100 de ani, vârstă de pateric, s-a aflat şi o delegaţie de la Biserica "Precista", condusă de părintele paroh  Eugen Ioan Buruiană, protopop de Galaţi. "Chiar în ziua de 25 martie, de Buna Vestire, mi s-au umplut casa de oaspeţi şi inima de bucurie. Pe lângă nelipsiţii mei vecini, care au grija mea de zeci de ani, vizita creştinilor din parohia "Precista" a fost una neaşteptată. Am numărat vreo şaptesprezece copii din cartier, în frunte cu părintele Eugen Buruiană, şi toţi erau cu braţele pline de flori. La vârsta mea, când singurătatea îmi dă târcoale, nu pot decât să le mulţumesc tuturor celor care mi-au trecut pragul şi au fost alături de mine la importantul eveniment", ne-a spus, deunăzi, Magda Ciurdărenu, gălăţeanca înscrisă în "Dicţionarul benzilor desenate din România"."

Maria Stanciu

www.viata-libera.ro

comentarii postate  pe site-ul menţionat:

"La mulți și buni ani!! draga noastră profesoară, dacă îmi permiteți să mă adresez așa. Multă sănătate, viață lungă și mă bucur mult că v-am redescoperit. Mi-ați fost profesoară de desen la Liceul nr. 6 (astăzi Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate) din Galați prin anii 1966-1967. Aveați un talent deosebit la desen, dar mai ales la povestit. Și acum mai țin minte "Aventurile lui Rică" pe care dumneavoastră ni le povesteați cu o voce blândă și cu mult talent actoricesc. Așteptam cu drag ora de desen și eram curioși să vedem ce ne va mai povesti profesoara noastră dragă. Dânsa aș putea spune că a "inventat" romanul foileton narat în episoade, deoarece ne povestea romane din cultura universală și românească (de exemplu "La răscuce de vânturi" de Emily Bronte, "Inimă vrăjită" de Romain Roland sau "La Medeleni" de Ionel Teodoreanu) în mai multe ore de desen. Ne-ați format gustul pentru a citi cărți importante de literatură și ne-ați îndrumat să iubim frumosul din viața de zi cu zi. Noi, elevii, eram impresionați de frumusețea fizică și morală, dar și de delicatețea cu care ni se adresa. Să ne trăiți încă mulți ani fericiți!!"

Magda

"Doamna Ciurdareanu a fost prima mea profesoara de limba engleza in clasa a V-a.
Era prin 1966 cand la scoala nr. 6 din Galati (astazi liceul Emil Racovita ) doamna profesoara
Ciurdareanu facea tot posibilul ca noi copii sa indragim limba engleza, desi parintii nostri
doreau sa invatam franceza (era la moda ). Ii multumesc din inima pentru ca am invatat o limba
vorbita astazi de tot globul si ii urez multa sanatate la aceasta frumoasa aniversare."

Cu deosebita stima,
Ing. Mihail Cogalniceanu