"În compania lui Barbie şi Scooby"

Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revistele pentru copii din România de azi

Studiu de Crina Anton 

Crina Anton este o cititoare a blogului nostru. Ea  a absolvit anul acesta Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii  din Bucureşti,   cu teza de licenţă  În compania lui Barbie şi Scooby - Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revistele pentru copii din România de azi (Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Cosima Rughiniş).

Cum subiectul ni s-a părut foarte interesant, prezentăm fragmente din teză precum şi întreg cuprinsul lucrării.

Rezumat

Prin cercetarea de faţă mi-am propus să răspund la următoarele întrebări: Care sunt reprezentările de gen din revistele pentru copii disponibile actualmente în România? Ce învaţă copiii, citind aceste reviste, despre feminitate şi masculinitate?

Pentru a răspunde la aceste  întrebări am formulat următoarele întrebări privind dimensiunile specifice ale reprezentărilor de gen:

- Ce activităţi stereotipice şi contrastereotipice sunt prezente?

- Ce trăsături de personalitate stereotipice şi contrastereotipice au personajele?

- Cum este conceptualizată frumuseţea?

- Ce scene de subordonare există?

- Interacţionează cele două categorii de gen sau sunt segregate?

- Interacţionează fetele între ele, sau interacţionează doar cu băieţii?

- Ce subiecte de discuţie abordează?

- Există personaje complexe feminine şi masculine?

Ca metodă de cercetare am ales o metodă calitativă, anume analiza de conţinut asupra imaginilor şi dialogurilor. Am analizat în total 34 de numere din reviste pentru copii: nouă numere din revista Barbie, zece din revista Spiderman, patru din revista Războiul stelelor-Rebelii şi 11 din revista Scooby-Doo. Am analizat imaginile cu personaje umane şi replicile acestora.

Am observat o diferenţă substanţială între profilul celor patru reviste în ceea ce priveşte reprezentările de gen. Revista Barbie pune accentul pe trăsătura stereotipică a frumuseţii feminine, care apare însă în contextul unei portretizări relativ emancipate a feminităţii în ceea ce priveşte autoritatea, interacţiunea, profilul ocupaţional, activităţile şi trăsăturile de personalitate. Dimpotrivă, revista Spiderman promovează imaginea super-eroului masculin, personajele feminine fiind rare şi apărând în ipostaze subordonate. Revistele Războiul Stelelor-Rebelii şi Scooby-Doo prezintă un ansamblu relativ echilibrat al personajelor feminine şi masculine, îmbinând reprezentările stereotipice cu cele contrastereotipice şi cele ambivalente (combinate). 

Introducere

Copiilor le place să urmărească desene animate şi să răsfoiască reviste cu personajele favorite din aceste desene. Prin expunerea la acest tip de media, copiii învaţă de la personajele prezentate în paginile revistelor cum să se comporte în viaţa reală. Fetele vor fi adesea inspirate de personajele feminine, învăţând de la acestea cum să se îmbrace, ce atitudine să aibă faţă de ceilalţi, ce activităţi ar trebui să aibă şi cum să se poarte în societate, iar băieţii vor adopta în viaţa reală anumite aspecte din comportamentul şi activităţile personajelor masculine din reviste. Prin această cercetare doresc să identific ce este specific fiecărui gen, conform revistelor pentru copii, ce îi învaţă acestea pe viitorii adulţi?

În societate s-a creat o anumită imagine stereotipică pentru fete şi, respectiv, pentru băieţi, fiecărui gen fiindu-i atribuite anumite trăsături şi acţiuni considerate distinctive. Atunci când trăsăturile unui gen sunt atribuite celuilalt se creează o imagine contrastereotipică, care contribuie la transformarea distincţiilor de gen. De asemenea, în trecut societatea prezenta imaginea bărbaţilor ca fiind superiori femeilor, ei fiind cei care aveau trăsături de lider şi erau cei care protejau şi ţineau sub autoritatea lor femeile, considerate vulnerabile şi incapabile de autonomie. Această imagine a suferit transformări de-a lungul timpului, dar anumite elemente încă se regăsesc în paginile revistelor pentru copii prin prezenţa eroilor care salvează prinţese sau alte figuri feminine, eroinele existând foarte rar şi nefiindu-le acordată o mare importanţă.

Principala întrebare de cercetare este: Care sunt reprezentările de gen în revistele pentru copii?

Cuprins

Rezumat

Introducere

Capitolul I. Cadrul teoretic

1.1 Genul – instituţie socială

1.2 Gen şi frumuseţe

1.3 Personaje feminine şi masculine: Profunzime şi clişee

1.4 Redefinirea genului ca instituţie socială: simboluri şi personaje

Capitolul II. Metodologie

Capitolul III. Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revista Barbie

3.1 Reprezentări ale lui Barbie

3.1.1 Reprezentări ale lui Barbie în poveste

3.1.2 Reprezentări ale lui Barbie în secţiunile Practic, Atelier şi Reţetă

3.1.3 Reprezentări ale lui Barbie în secţiunea Filme

3.1.4 Interacţiunea inter şi intra gen a personajului Barbie

3.1.5 Complexitatea personajului  

3.2 Reprezentări ale altor personaje

3.2.1 Reprezentări ale lui Ken

3.2.2 Reprezentări ale Teresei, Raquelle şi Nikki

3.2.3 Reprezentări ale lui Chelsea, Stacie şi Skipper

3.3 Concluzii privind revista Barbie

Capitolul IV. Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revista Scooby-Doo

4.1 Reprezentări ale Velmei în banda desenată

4.2 Reprezentări ale lui Daphne în banda desenată

4.3 Reprezentări ale lui Shaggy în banda desenată

4.4 Reprezentări ale lui Freddie în banda desenată

4.5 Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în celelalte secţiuni ale revistei

4.6 Concluzii privind revista Scooby-Doo

Capitolul V. Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revista Spiderman

5.1 Reprezentări ale lui Peter Parker - Spiderman

5.2 Reprezentări ale altor personaje

5.2.1 Reprezentări ale fetei blonde  

5.2.2 Reprezentări ale lui Madame Masque

5.2.3 Reprezentări ale agentului Coulson  

5.2.4 Reprezentări ale Amandei

5.2.5 Reprezentări ale lui Mary Jane

5.3 Concluzii privind revista Spiderman  

Capitolul VI. Reprezentări ale feminităţii şi masculinităţii în revista Războiul stelelor - Rebelii

6.1 Reprezentări ale lui Kanan  

6.2 Reprezentări ale Herei

6.3 Reprezentări ale Sabinei  

6.4 Reprezentări ale lui MaDall

6.5 Reprezentări ale lui Inchizitor  

6.6 Concluzii privind revista Războiul stelelor – Rebelii

Concluziile studiului

Bibliografie

                                     Concluziile studiului

În urma analizării celor patru reviste destinate copiilor am putut observa diferenţele dintre acestea privind reprezentările de gen. Din fiecare revistă, copiii pot învăţa alte lucruri despre feminitate şi masculinitate, lucruri care pot coincide sau nu cu ce au fost socializaţi în familie.

Revista Barbie pune accentul pe feminitate, descriind în principal ce activităţi şi competenţe au fetele. Această revistă promovează, în primul rând, un ideal de frumuseţe feminină. Aspectul fizic al personajelor feminine este acelaşi, talie subţire, păr aranjat întotdeauna şi machiaj care să evidenţieze ochii şi buzele. O astfel de promovare poate creea în mintea fetelor, care răsfoiesc astfel de reviste, o imagine distorsionată despre ce înseamnă să fii o fată frumoasă şi să conducă la marginalizarea socială a celor care nu se încadrează în acest tipar. Cu toate acestea, revista promovează capacitatea fetelor de a se implica în orice activitate, fie stereotipică sau contrastereotipică feminităţii. Astfel, fetele pot învăţă că pot fi sportive şi se pot implica în orice sport le place, fără să se considere prea masculine.

Revista Scooby-Doo promovază egalitatea dintre femei şi bărbaţi, personajele din revistă nefiind foarte diferite între ele. Personajele feminine sunt implicate în aceleaşi activităţi ca şi personajele masculine, acţiunile lor devenind, astfel, ambivalente în ceea ce priveşte reprezentările de gen. Dacă a fi curajos este asociat masculinităţii, în revistă observăm că unul dintre personajele masculine este lipsit de această trăsătură. În contrast cu acesta, personajele feminine sunt curajoase şi nu se tem de monştri. Revista Scooby Doo nu promovează un ideal de frumuseţe feminină, ci, dimpotrivă, în cazul personajelor feminine pare să existe o asociere negativă între frumuseţea feminină şi inteligenţă şi competenţe. Dimpotrivă, pentru personajele masculine, există o asociere pozitivă între aspect fizic plăcut şi curaj.

Revista Spiderman promovează imaginea supereroului masculin care salvează lumea şi luptă contra răului. În această revistă, personajele feminine sunt personaje plate, lipsite de trăsături de personalitate puternice, fiind fie salvate de supererou, fie învinse de acesta, atunci când sunt personaje negative. Această imagine contrastantă dintre masculinitate şi feminitate poate susţine o valorizare diferită a celor două genuri. Băieţii care citesc astfel de reviste pot ajunge să creadă că ei trebuie să fie mereu învingători în relaţie cu fetele, că trebuie să fie protectori şi să le considere pe fete mai slabe decât ei. Fetele care citesc această revistă pot ajunge să creadă că ele trebuie să fie protejate şi că nu se pot apăra singure. 46

Revista Războiul stelelor-Rebelii promovează egalitatea dintre băieţi şi fete şi nu pune accentul pe aspectul fizic al personajelor. Curajul, dexteritatea şi capacităţile de lider nu sunt asociate unui anumit gen, membrii echipajului mixt având, în principal, aceleaşi trăsături de personalitate şi competenţe. Copiii care citesc această revistă pot învăţa că, indiferent dacă sunt fete sau băieţi, pot fi la fel de curajoşi.

Din cele patru reviste analizate, doar Spiderman nu trece testul Bechdel-Wallace. Revistele „Barbie”, „Scooby-Doo” şi „Războiul stelelor-Rebelii” trec acest test, având cel puţin două personaje feminine care comunică între ele, subiectul lor de discuţie fiind altceva decât un personaj masculin. Comparativ cu acestea, revista „Spiderman” nu trece acest test prin numerele studiate deoarece, deşi are cel puţin două personaje feminine care comunică între ele, subiectul lor de discuţie este un personaj masculin.

Privind existenţa personajelor complexe, doar trei reviste au personaje care evoluează pe parcursul poveştii, anume „Barbie”, „Spiderman” şi „Războiul stelelor-Rebelii”. Personajele principale ale fiecărei reviste fac parte din această categorie, iar în evoluţia lor sunt ajutate de personajele plate, care au doar minimul de trăsături necesare pentru a participa la acţiune.

Fiecare revistă pentru copii promovează anumite idealuri: frumuseţea feminină, imaginea supereroului, curajul şi spiritul de aventură, precum şi inegalitatea sau egalitatea dintre genuri. Consider că elementele de noutate ale acestei lucrări constau în identificarea stereotipurilor şi contrastereotipurilor prezente în revistele actuale din România, comparând reviste cu public ţintă diferit şi care promovează idealuri diferite. Acest studio contribuie la înţelegerea societăţii româneşti contemporane, dat fiind că revistele disponibile actualmente copiilor din România nu au mai fost studiate empiric prin raport cu reprezentările de gen.

Consider că ar fi necesară într-o cercetare viitoare şi aplicarea unei analize cantitative. Astfel am putea afla, de exemplu, dacă există o corelaţie între nivelul de stereotipizare feminină / masculină şi numărul de replici ale unui personaj. De asemenea, am putea afla dacă personajele feminine şi cele masculine au în aceeaşi măsură trăsături stereotipice, ambivalente şi contrastereotipice.

Consider că prin îmbinarea analizei de conţinut calitativă cu cea cantitativă, aş putea, într-un studiu viitor, să aflu mai multe detalii semnificative despre ce mesaj promovează o anumită revistă şi care sunt mai exact reprezentările feminităţii şi masculinităţii din acest mediu de socializare a copiilor. 

                    Crina Anton  

Felicitări domnişoarei Crina Anton pentru subiectul ales,  dar şi pentru foarte interesanta sa valorificare.