Un eseu semnat de arh. Mati Botezatu.
Pe plan mondial asistăm la un adevărat potop al apariţiilor destinate pasionaţilor
de bandă desenată. Dinamica anuntării noilor apariţii BD denotă creşterea etalarii de la o zi la
alta a numărului produselor de profil disponibile. Consumatorul este pus în
situaţia să ezite la alegerea multitudinii ofertelor aflate în disponibilitate constantă.
Reactualizată la
zi, sinteza postată consemnează 208.946 albume şi 39.758
titluri serii. În mai puţin de patru săptămâni cifrele aduse la datele momentului actual (12 iunie 2016) indică stocul
albumelor însumând 210.189 iar numărul
seriilor îndosariate: 39.973. Pentru răstimpul a nici patru săptămâni
rezultă o diferenţă de 1.243 noi titluri de albume, respectiv 215 serii.
La noi în ţară, cifrele sunt corespunzătoare volumului lansărilor
editoriale pe o perioadă extinsă (cu bunăvoinţă apreciată) la nivelul
deceniilor.
Consecinţa diversităţii
provenită în urma ofertelor situaţia presupune dificultatea amatorilori puşi în
faţa alegerii. Decizia consumatorilor în asemenea împrejurări devine anevoie de exprimat,
intervenţia multiplelor opţiuni contorsionează fondul intenţiei.
În primul rînd se propune promovarea produselor editurilor prin modalitatea
tradiţională de publicare a BD-ului respectiv: demararea acţiunii prin familiarizarea
amatorilor cu titlul respectiv (episoade
sau integral) în paginile unei reviste specializată conformată stilului şi
temei practicate de autori.
Cazul în care se consideră proiectul acceptat, fapt constatat de aşteptările extinse
ale publicului, opera în benzi desenate este pregătită etapei lansării formatului
album.
Pentru identificarea publicului ţintă, anunţul noii apariţii este repartizat segmentelor
adresate distinct: copii, tineret, adulti. Se lărgesc specificările
aflate în aria de interes şi se diversifică nominalizarea genurilor: eseu, umor,
comedie, satiră, parodie, aventură istorică, basme şi poveşti, poeme, S.F., povestiri
fantastice, heroic fantasy, nuvela şi romanul grafic… Practic este acoperită întreaga
gamă de scenarii pornite pe platforma genurilor literare. Modalităţile exprimării
devin materializate în maniere surprinzătoare,
extinse pe o plajă mult diferită : comics, manga … Subiectele la care se
apelează oscilează între erotism, iniţiere, educaţie, etc.
Extinderea posibiliţăţilor multiple de accesare a datelor disponibile prin
internet face operativă contactarea
directă sau abonare destinată adresei personale pentru receptare automată: www.BDNET.com
première librairie de bande dessinée sur
internet, unde se pot primi informaţii bilunare privind recentele lansări
de albume BD. Sunt identificate
nenumărate alte surse similare. Semnalez doar pe cea preferată.
Anunţul apariţiei este însoţit de imaginea copertei, titlul, numele
autorilor, editorul, referinţele primei apariţii, reproducerea unei planşe,
numărul de pagini, greutatea tomului, rezumatul prezentării operei, preţul de
distribuţie în librării sau comandă online, notificarea ediţiilor anterioare, costul
estimativ al exemplarelor de colecţie. Suplimentar poate fi consultată lista
titlurilor întocmită în funcţie de numărul exemplarelor vândute, destinaţia categoriilor
publicului. Prin răspunsul dat ofertei, acest gen de indicator face posibilă o anumită apreciere valorică, desi
criteriul nu poate fi considerat dovada judecăţii absolute.
Consistenţa nivelului artistic al BD-urilor se susţine
prin contribuţia autorilor,
apoi prin atracţia dovedită de exercitarea experienţei individuale stocate şi probată
de capacitatea aprecierilor semnalate de consumatori. Sunt asezate succesiv straturi
determinate ale propriei structurii intelectuale. Răspunsul se conformează acumulărilor
individuale probate de cititori. Analiza acestora (deliberată sau nu) se
sprijină prin nivelul empatiei faţă de
fenomenul BD, de orizontul percepţiei, al fondului aşteptărilor, proiecţia
idealurilor. Împortantă devine perceperea ideilor formulate în jurul operei datorată
contextului participării tuturor: autori, comentatori, analişti,
consumatori (cu implicare diferită) la procesul animării vieţii artistice. Promovarea
produselor realizată de edituri devine vector al orientării publicului şi
factor al emulaţiei activităţii din domeniu.
Cumulul de apreciere al momentului special amintit a impus obişnuinţa formulării sintagmei cu semnificaţia ”eveniment
editorial”. Expresia este adesea folosită cu prilejul provocat de un subiect
cultural excepţional, cu importanţă naţională,
pornit din iniţiativa unei instituţii de profil.
Conceptul anunţat prin lansarea produsului editorial de bandă desenată este
definit de însumarea următoarelor modalităţi de promovare:
- răspândire de către edituri a cataloagelor de prezentarea produselor BD
şi para-BD;
- discuţii si efectul lor ulterior provocat de referinţa la produsul vizat ;
- comentarii în presa scrisă şi vizuală ;
- mijloace informaţionale datorate internetului ;
- asimilare cronici apărute în apariţiile specializate, materiale de publicitate
şi promovare ale produsului de profil ;
- aprecieri critice legate de:
o
originalitatea
naraţiunii şi atractivitatea adaptării scenariului;
o
calitatea
dinamică a dialogurilor;
o
abilitatea
reprezentarii decorului ambiental şi construit, amprenta estetică a grafismului;
o
forţa
realizării vizuale a personajelor, diversitatea şi individualizarea trăsăturilor;
- impactul asupra publicului şi reacţia acestuia;
- siajul lăsat în cultura contemporană de produsul BD (influenţe, şcoli,
direcţii, urmaşi, mode, tendinţe…)
În privinţa termenului aplicat momentului eveniment editorial, expresie
adaptată spaţiului autohton, există
conotaţia rezonanţei suportată de
argumentele reuşitei repurtate pe plan mondial şi de constatarea necesităţii
completării golului datorat lipsei respectivei opere în tălmăcire romănească. Producţia astfel propusă este susţinută de
argumentul garantării valorii unamim recunoscute. Preluarea versiunii în limba
noastră denotă adaptarea cerinţelor publicului dispus acceptării culturii BD.
Istoricul evenimentelor memorabile de acest
gen este demarat în 1994 de publicarea de către editura Egmont România a
6 tomuri din celebra serie Asterix şi Obelix, text Goscinny,
desene Uderzo. Albumele au fost deja traduse în principalele limbi de
circulaţie internaţională (inclusiv latină). Primele editări Dargaud (13 abume)
au fost lansate după anul 1961 (exemplare originale ale primului album sunt cotate
la mai mult de 1000 euro). Seria a fost extinsă (până în 2015) la 34 albume, fiind tipărite zeci de milioane
de exemplare.
Între 1 iunie 2010 - 21 iunie 2011, Biblioteca Adevărul editează 56 albume RAHAN,
legate, cu coperti suple, color. Autorii
(scenarii Roger Lécureux, desene André Chéret) contribuie la
rapiditatea devenirii seriei în rolul de piesă de rezistenţă a revistei PIF, publicaţie prezentă în chioşcurile de difuzare a presei şi
procurată anevoie înainte de 1990. Pe timpul apariţiilor extinse pe durata unui
an, în fiecare album, cel mai adesea au fost incluse două-trei episoade,
accidental unul.
Povestirile au rol în răspăndirea noţiunilor de morală ancestrală.
Scenariile mizează iniţierea legată de valorile umane, raţionalitate, respectul
arătat semenilor, natura înconjurătoare, preţuirea formelor de viaţă,
preocuparea arătată invenţiilor care îmbunătăţesc traiului omului timpuriu.
Creaţiile antologice ale lui Hergé – autorul
belgian al integralei Aventurile lui Tintin – Casterman
(24 albume) - susţin prezenţa binecunoscutului
personaj. Eroul datează publicistic din 1929 iar lansarea primului album se
petrece în 1932. Apariţia seriei se prelungeste până în 1976.
« Tintin şi arta-alfa” (1986, ultimul din serie), nefinalizat, este editat creionat,
însă naraţiunea este incompletă. Ulterior produsul suporta o re-înnoire în întregime,
fapt facilitat de identificarea unor noi documente care lămuresc sfârşitul povestirii. Scenariile albumelor sunt conforme manierei
structurată de romanul de aventuri şi sunt elaborate pe suportul unei documentări
profunde, care devine model de urmat pentru autori. Modalitatea adoptată dă
naştere următorului traiect al benzii desenate. Amplasarea locaţiei
intercontinentală a actiunii, pe teritorii larg răspândite, zone îndepărtate,
exotice, marchează anticiparea unei noi abordării
a direcţiei de marketing care duce la promovarea mondială a produselor. Prin
strădania editurii Marketing Management Europe, Bucureşti - albumele au fost
traduse în româneşte. Seria (varianta M.M.E. susţinută între 2005-2015) cuprinde
20 albume impecabil prezentate, în formatul şi calitatea hîrtiei extra, legate
în coperţi cartonate, aidoma acelora cu care suntem obişnuiţi la apariţiile
originale.
Capodopera autorului Art Spigelman - romanul
graphic Maus (L’Integrale /Flammarion, t 1 /1987, t 2/
1992, premiul Pulitzer,
1992) devine evenimentul editorial tradus ca « Povestea unui supravieţuitor », 2
volume fără precedent în istoria BD, comasate într-un singur op lansat de editura ART,
în mai 2012. Grafica descendentului unei familii de evrei polonezi emigraţi în Statele Unite nu este în mod neapărat
punctul de maximă noutate creatoare, în schimb subiectul naraţiunii reprezintă
momentul decisiv de cotitură al evoluţiei scenariului benzilor desenate. Traiul
în lagărul nazist personificat prin popularea alegorică cu şoricei hăituiţi fără
milă de cotoi, surprinde elementele fabulaţiei preluate din experienta şi relatările
brute ale tatălui său, fac ca reverberaţia emotivă transmisă să fie amplificată
de onestitatea interpretării artistului american.
În 2016 Editura Litera a preluat de la Glenat Editions iniţiativa din 2010 privind proiectului educativ dedicat
deprinderii lecturii: Clasicii literaturii in benzi desenate.
Descoperă literatura clasică în imagini ! În condiţii grafice
identice albumelor originale au fost prezentate în BD-uri traduse în româneşte :
-
Jules Verne (Ocolul Pământului în optzeci
de zile)
- Rudyard Kipling (Cartea junglei)
- Daniel Defoe (Robinson Crusoe)
- Robert Louis Stevenson (Comoara din insulă)
Doar 4 nume dintr-o serie mult mai largă oferită publicului francofon. Excelente sunt adaptările naraţiunii vizualizate
cu ajutorul benzilor desenate, efort care include şi conceperea figurării
personajelor. Contribuţia realizării grafice nu s-a mărginit la repartizarea
casetelor în plaşe şi elaborarea compoziţiilor ci şi la selectarea judicioasa a
dialogurilor. Desenele sunt
executate de profesionişti, ajutaţi de colorişti, realizatori de letraje,
etc - performanţe cu adevărat lăudabile.
Anul acesta se comemorează 21 ani de când Hugo Pratt a trecut în
altă dimensiune. Grandiosul autor născut pe 15
iunie 1927 în Italia – Romagna, Rimini începe “Songe d’un matin d’eté”, un parcurs străbătut
până în imaginarul eternităţii glaciare -
27
august 1995 - ”Une soirée d’hiver”
…
În puţin timp se vor împlini 50 de ani de la apariţia primului album din seria Corto Maltese - capodopera
culturii BD: « La Ballade de la mer salée », 1967. Evenimentul a fost concomitent
şocului cultural produs odată cu lansarea epocalului LP, primul album de concepţie
al trupei The Beatles: “Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band”.
A fost necesar ca
publicul din România să aştepte o jumătate de secol pentru altă „inimă singuratică”:
Corto Maltese. În sfârşit, pasionaţii pot să citească memorabila realizare, acum tradusă în limba
romană „La ballade de la mer salée” de Hugo Pratt.
Coperta primei ediţii în limba franceză, apărută în 1975 la editura Casterman |
Am programat un serial în mai multe episoade dedicat măreţului eveniment
editorial la care asistăm. Este vorba de reperul anului care depăseşte în
importanţa valorii istorice toate momentele enumerate şi devansează în forţă întreaga
desfăşurare petrecută.
Hugo Pratt este în acelaşi timp scenarist şi desenator. Munca naratorului este considerată o
activitate intelectuală. Persoana cu dubla exprimare artistică reuneşte truda
mânii condusă de impulsurile controlate de creier. Rezultatul este în întregime
un produs cerebral, profund artistic.
Pe coperta IV a studiului Hugo Pratt nomad in Corto – Viaţa ca o bandă
desenată am căutat sa concluzionez performanţa creatorului într-un concept definitoriu mecanismului în cauză
prin alăturarea componentelor primare ale BD-ului, produs fascinant, despre
care Umberto
Eco mărturiseşte : « Când am nevoie să mă destind citesc
Engels şi dimpotrivă, dacă doresc să fiu acaparat de naraţiune parcurg Corto
Maltese » Se cuvine să argumentez motivaţia enunţului eveniment
editorial şi să enumerez punctele aduse în sprijinul susţinerii construcţiei
acestei afirmaţii.
(va urma)
Notă. Cititorii interesaţi de cartea domnului Mati Botezatu pot să ne scrie pe adresa blogului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu