Corto Maltese / Balada mării sărate - un eveniment editorial

Eseu de Mati Botezatu (episodul III)

 

Pentru a fi ferit de supra-consideraţiile mele subiective, socot necesar să înserez cîteva aprecieri oficiale asupra omului aflat în centrul atenţiei noastre, prin câteva texte  sintetice selectiv preluate din surse diferite:

 Le PETIT LAROUSSE compact – 2005 – 100e édition: PRATT (Hugo), Rimini 1927 – Pully 1005, desenator şi scenarist italian de benzi desenate. Seriile sale de aventuri (Corto Maltese, 1967), sunt mărturia perfectei stăpâniri  a alb-negrului.

Seria Corto Maltese a fost selectată printre 100 cele mai bune benzi desenate de BD Guide – Encyclopédie de la bande dessinée internationale), care menţionează ca date de apariţie 1967, în revista italiană Sgt Kirk şi 1970, în Franţa, în săptămânalul Pif-Gadget.

 

Imaginea eroului Corto Maltese etalată pe coperta volumului - edit. Omnibus

“Este una dintre cele mai îndrăgite B.D. moderne şi culmea, cu siguranţă, cea mai originală, prin scenariile minunatului povestitor Hugo Pratt. Cât despre stilul grafic, el a făcut şcoală şi a marcat banda desenată modernă prin folosirea alb-negrului, simţului mişcării, expresia feţelor … În primul număr al revistei Sgt. Kirk, tipărită într-un tiraj de  opt  sute optzeci exemplare,  debutează seria Una ballata del mare salato, o saga voluminoasă unde Corto Maltese, erou construit în maniera romantică a lui Joseph Conrad, va deveni protagonistul unei lungi serii de aventuri.

Impresionant este volumul uriaş al exegezei  dedicată personalitaţii  Hugo Pratt. Numeroşi autori se declară profund impresionaţi de arta acestuia şi atribuie merite decisive parcursului profesional conectat mişcării artistice legată de banda desenată.    

Fabrizio Lo Bianco sintetizează imaginea societăţii italiene a anilor şaptezeci: “După 1968, Italia se umbreşte în “anii de plumb”. Şocul ideologic dintre dreapta şi stânga se radicalizează, iar guvernele în exerciţiu girează această criză de aşa manieră încât o mantie de plumb se abate literalmente asupra ţării”. 
Comentatorul leagă aspectele contextului amintit asupra consecinţelor resimţite prin practica artiştilor dedicaţi benzilor desenate. “În ce priveşte aspectul formal, unii  autori, precum  Pratt, nu renunţă la unitatea narativă structurată în vignete (casete), pe care le transformă în elemente stilistice identificabile. Alţii, precum Crepax şi Battaglia, elimină cadrele benzii desenate tradiţională şi caută soluţii grafice şi narative care cochetează cu trimiteri către comunicarea publicitară, arta contemporană sau montajul cinematografic. Apoi, în zorii anilor optzeci se petrec cercetările experimentale ale grupului Valvoline-Motorcomics, care reuşesc să grefeze preocupările avantgardiste unui mediu până în prezent lipsit de preocuparea să ştie „ce” să comunice, „cum” fiind considerat deja asimilat”. Generaţia Pratt, Battaglia, Toppi, Crepax a reuşit să restructureze elemente benzii desenate, să le posteze pe un nivel superior.

Nicolas Rouvière consideră mediul cinematografiei din Italia disponibil influenţelor răsfrânte asupra benzii desenate: ”… frumos ar fi de evocat curentul italian  al „realismului magic”, inaugurat de Hugo Pratt … anumite prim planuri expresive aproape că amintesc apropierea de western spaghetti”.

Apărută simultan lansării fenomenului B.D., arta cinematografiei conferă o replică consistentă drept răsplată pentru preluarea inovaţiilor compoziţiilor cadrelor, merite care în cinema s-au aplicat în cvasi-totalitatea procedeelor. Limbajul  povestirilor este structurat de către vizionarul Christophe - autor de benzi desenate,  care are meritul de a fi inventat (înaintea cinematografiei) toate planurile camerei de înregistrat imagini. Gratitudinea arătată cu prilejul asimilării depline va avea ecou ulterior, când în sens invers, din cinema, banda desenată devine direct inspirată de dinamism, decupaj specific, construcţia personajelor, dialogurile, suspansul, alternarea acţiunilor, etc.

Creatorul Hugo Pratt performează alăturarea componentelor primare BD-ului într-un produs fascinant, despre care Umberto Eco mărturiseşte: „Când am nevoie să mă destind citesc Engels, şi dacă doresc să fiu acaparat de naraţiune, dimpotrivă, parcurg Corto Maltese”. 

Ioan Stanomir rezervă pagini din volumul Camera obscură şi face consideraţii apreciative asupra poziţionării artistice a maestrului veneţian: “Aflat la graniţa dintre spaţii şi epoci, postmodern şi decadent, Hugo Pratt lasă ca moştenire maturizarea simbolica şi vizionară a prozei grafice”. Profesorul universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti arată un spirit analitic specific mediului său:   

 “… lectura dedicată lui nu este cu nimic mai puţin aplicată decât cea pe care aş fi rezervat-o literaturii ortografiate cu majusculă. Căci marinarul cu cercel în ureche este una dintre acele siluete fără de care îmi este dificil să îmi închipui propriile mele reverii. Visele lui Hugo Pratt au devenit, peste decenii, visele mele, după cum au colonizat visele a milioane”.

Consecvent preocupărilor dovedite sprijinului benzilor desenate româneşti, Dodo Niţă contabilizează în cartea Paradigmele paraliteraturii, la capitolul Corto Maltese - viziuni româneşti, tentativele transpunerii în limba noastră a unor extrase din aventurile marinarului multinaţional. De asemenea, sunt semnalate o serie de articole centrate pe faima eroului, texte semnate de Ion Manolescu, Adrian Cioroianu, Cristian Ciomu, Ioan Stanomir, Teodor Baconschi, Angelo Mitchievici. Înşiruirea este finalizată cu nominalizarea lucrării Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător de Mircea Mihăieş.          

Eroul este rezultatul întruchipării compilaţiei ficţiunilor extrase din legende, mituri ancestrale, texte cu temei istoric. Influenţele suportului scriitoricesc amintesc multiplu surse ale modelelor literare. Rezultanta platformei ideologice cuprinde subordonarea fragmentelor propriei vieţi transfigurată voluntar. Transpunerea devine potrivită dimensiunii caracterului dominant al nomadului, aventurilor scăldate în apele oceanelor, submersiunii în melancolie. Seria Corto Maltese a devenit încă de acum câteva decenii simbol iconografic al  concertului artelor.

PRATT- pasionat de istorie, literatură, desen, călătorii …

Dezvoltat pe un traseu narativ aparent contorsionat, extins pe spaţii intra şi ex continentale (Europa, Africa, Asia, America Centrală, America de Sud, oceanele Pacific şi Atlantic), creatorul Hugo Pratt structurează o naraţiune vizuală intens acaparatoare. Pentru bucuria perceperii depline, opera sa solicită efortului studiului interdisciplinar. Biografii au analizat evenimentele majore ale propriei vieţii, au reconstituit itinerariile dezvoltate la scară comparabilă acelora parcurse de eroului său, au semnalat suprapuneri şi au desprins consecinţe. Apetenţa autorului Hugo Pratt pentru istorie şi studiul misterioaselor fapte trecute determină magazinul L’Histoire Marianne  (recits du monde, escales du temps) să dedice un număr special Corto Maltese 1904-1925. Devenim martori ai disecării participării alături de Pratt la evenimentele contemporane sie, totodată, descoperim sursele istorice care au inspirat acţiunea aventurilor lui Corto. Deloc surprinzătoare constatarea dedublării voluntare a propriei vieţi prin transpunerea evenimentelor atribuite autorului către eroul său: “Am multiple moduri de a-mi povesti viaţa şi nu ştiu adevărul uneia sau măcar să am discernământul dacă o versiune este mai adevărată decât cealaltă” – declară autorul născut în Italia. Procedeul identificării prin preluarea anumitor evenimente din biografia sa se extinde prin asimilarea spiritului textelor întâlnite în lecturile literaţilor preferaţi.     

PRATT- pasionat de istorie, literatură, desen, călătorii …

 

Domeniul istoric legat de Pratt şi Corto este acoperit prin contribuţiile aduse de: Jean-Pierre Adam (arhitect, arheolog), Annette Becker (prof.Univ.Paris), Bruno Cabanes (prof.Univ.Yale), Pierre Chuvin (prof.Univ.Paris), Jennifer Heurley (cercet.geostrategic), Catherine Örmen (istorician), Pascal Ory (prof.Sorbonne), Michel Porret (prof.istorie Genève), Yves Saint-Geours (istorician), Pierre-Francois Souyri (prof.ist.japoneză), Nicholas Werth (dir.cert.Inst.Ist.).

Subiectul legat de Elveţia medievală  a fost dezvoltat de Jean Wirth (prof.ist.artei Evului Mediu).

Găsim aici informaţia că în locuinţa de la Grandvaux, biblioteca sa adăpostea în jurul a 20.000 opere, care ocupau toate camerele casei. Influenţa literaturii asupra lui Pratt a fost tema tratată de o seamă de specialişti ai domeniului şi s-au făcut referinţe asupra consistentelor modele literare, identificate după propriile mărturisiri şi paralelismele sesizate (Jack London, W.B.Yeats, Saint-Exupéry, Rimbaud, Borges, Hesse, Melville, Shellez, Rilke, D’Annunzio). La fel ca Pratt, Maltese este mare cititor şi cade adesea în meditaţie.

Hugo Pratt: seria Corto Maltese / Balada mării sărate 

Editura Cartea copiilor / 2016

Traducere Mircea MIHĂIEŞ

Prefaţă Ioan STANOMIR

Versiunea în limba română (172 pagini, planşe alb-negru, coperte suple, 1/2 dublate) corespunde transpunerii volumului realizat de editura  Casterman. Prima ediţie a fost lansată în 1975 (valoare estimată între 100-150 euro), ulterior re-editată în 8 apariţii (163/ 169/ 172 planşe alb-negru, printre care ediţia aniversară (12 iunie 2010, dimensiuni 40x33 cm, copertă suplă / legată: 15 / 80 euros), 163/ 169/ 172 planşe alb-negru.    

Prezentarea albumului este realizată prin preluarea unui fragment din textul cărţii lui Mircea Mihăieş „Corto Maltese: pirat, anarhist şi visător”, Polirom, 2014. Alăturat este reprodusă porţiunea din harta Oceanului Pacific – 1910 şi în care sunt încercuite zonele Insulei Escondida şi Insulele Pitcairn.

Ediţia  2000, pe care o posed, are pe  2 pagini de mărimea albumului, harta Insulei Escondida din Oceanul Pacific,  din care se distinge medalionul perimetrului Ingham Channel, focalizat la scara de mărime dublă.

Coperta IV a ediţiei româneşti expune un rezumat biografic, documentat,  al vieţii lui Hugo Pratt. Prefaţa ataşată se datorează contribuţiei profesorului Ioan Statomir, apreciere formulată potrivit registrului evocării în manieră melancolic-visătoare corespondentă produsului capodoperă.

Spre deosebire de exemplarul Casterman din biblioteca mea, actuala versiune debutează cu noutatea (cel puţin în ce mă priveşte) a paginii inedite prin care este reprodus conţinutul scrisorii lui R.Obregan Carrenza, 16/6/1965, expediată din Viña del Mar (Chile), în care se aduce la cunoştinţă încredinţarea  către Hugo  Pratt a manuscriselor lui Cain Groovesnore, fapt care speră să ajute la conturarea mai precisă a istoriei complete, date sumare care au rolul de a face ceva mai multă lumină asupra unei povestiri cuprinzând câteva pete albe.

Prima publicare a aventurilor marinarului pirat surprinde reflexele cititorul familiarizat al cutumelor impuse benzilor desenate. Din perspectiva concepţiei compoziţionale, albumul se situează în stadiul iniţierii datelor de referinţă care punctează coordonatele mediul fizic al desfăşurării acţiunii, conturează locaţiile exotice. Totodată, se coordonează distribuţia personajelor, caracteristicile caracterelor, se produce familiarizarea detaliilor contextuale inter-eroi/anti-eroi, sunt introduse elementele primare ale naraţiunii.

 Corto Maltese, misteriosul pirat şi  Pandora Groovesnore... 

     

Mă număr printre acei care consideră stilul graficii lui Pratt în „Balada mării sărate” încă nedesăvârşit. Abia albumele următoare vor duce măestria desenului la nivelul amplitudinii considerat reala deplină consacrare. 

Traducerea textului pentru varianta în limba română corespunde pretenţiior fundaţiei Cong şi se înscrie subtilităţilor exprimării originale. Letrajul este cât se poate de asemănător grafiei primare. Inscrisul de coperta I (numele autorului şi titlul albumului) este identic fonturilor utilizate în recentele reeditări. O rezervă  legată de culoarea fondului copertelor: un verde care aminteşte mai degrabă de culoarea incertă a bălţilor efemere de câmpie. Acest amănuntul nu are cum să diminueze grandoarea evenimentului editorial la care asistăm cu recunoştinţă.