"Ioniţă Tunsu" – o cronică inedită semnată de arh. Mati Botezatu

                                                                     

             

                      Noi orizonturi ale registrului exprimării

Ioniţă TUNSUL

Un haiduc de Bucureşti

desene de Puiu MANU 

scenariu Marius LEŞTARU

editura HAC!BD

                                                                               

         

          Benzile desenate sunt definite de confluenţa literaturii cu artele vizuale. Produsul întruchipat rezultă ca urmare a efortului susţinut de autorul/autorii  orientat/orientaţi spre definirea suportului narativ care conformează trama literară şi mai apoi transpunerea grafică materializată în secvenţe succesive. Aspectele întreprinderii implică reunirea unei opere trasată prin caracteristica unităţii organice realizată de echipa creatoare, autori diferit specilizaţi: scenaristul - alăturat desenatorului.

Momentul importantei schimbări de direcţie este plasat în decursul anilor ’60 ai sfârşitului de secolul trecut, când benzii desenate (BD), prin contribuţia unor artişti revolutionari ai fenomenului, i s-a atribuit statutul “cea de a 9-a arta”, nominalizare care consfinteşte recunoaşterea calităţii şi a diversificării astfel dobândite.

         În afara sesizării nivelului atins de atractivitatea înglobată în performanţele artistice ale autorilor, se remarcă consecinţele spectaculoase si inedite ale conlucrării abilităţilor provenite din cele două domenii diferite ale artei, fapt care are urmare primenirea neîncetată a fenomenului aflat în plina expansiune. Interfenţa părţilor care conlucrează dezvoltă în mod pregnant o serie de caracteristici şi calităţi determinatoare rezultatelor unor noi deschideri ale traseelor traditionale. Am dezvoltat prezentarea trimiterilor amintite în lucrarea “abc … BD (benzile desenate: vocaţie educativă şi iniţiere în arte) ”, cărora li se adaugă  câştigul intervenit urmare a conlucrării domeniilor artistice intersectate în noul produs.    

         Exerciţiul literar configurează un produs versatil definit printr-o însemnată varietate de genuri. Surprinderea cititorilor survine din constatarea că benzile desenate au adaptat scenarii corespunzătoare întregii palete ale abordarilor acoperind un larg spectru al manifestarilor stilistice. Exprimarea zonei de manifestare a actiunii scenariului urmărind  trama narativă poate mai uşor fi permutată în alte registre ale transpunerii, fapt care are drept consecinţă apariţia unui nou aspect al interesului arătat cititorilor. Noua forma a exprimării sub denumirea romanului grafic - gen care şi-a croit calea în peisajul editorial mondial - este  o consecinţă a înnoirilor resimţite în banda desenată din lumea întreagă, mai nou şi pe teritoriul autohton, practic alinierea  tendinţelor prefigurate. 

   

         Aducând discuţia în perimetrul corespunzător temei naraţiunii dezvoltată de scenaristul Marius Leştaru (co-autor al albumului “Dim - Sarabandă pentru golful Aden”), notăm  realizarea în configurarea aceluiaşi tandem - cu Puiu Manu. Pasionat de sport, lector al Universităţii din Bucureşti, reorientează abordarea spaţiului marin drag autorilor, în favoarea subiectului întâmplărilor istorice ale unei lumi dispărute – cea a haiducilor, unde  Marius Leştaru are îndrăzneala de a readuce în prim plan, “împotriva uitării”, istorioare petrecute în preajma Bucureştilor, subiect a cărui dispunere este altfel tratată decat modul tradiţional cultivat mai mult de jumătate de secol prin protagoniştii supuşi propagandei luptei de clasă.

Mutaţia plasează personajele în perimetrul creionat de alura super-eroilor întruchipaţi în banda desenată, sau a comics-urilor, în postura justiţiarilor, personaje aflate în apropiere, sau legate de gusturile generaţiilor recente.                                                                                                                                                        Nu Întâmplător,  editura care a iniţiat publicarea albumului – HAC ! BD – a devenit cunoscută prin dorinţa de promovare şi perpetuare a aventurilor lui Harap Alb – în tentativa de lansare a isprăvilor unui gen de erou aflat în afara tipologiei impusă de producţiile comics. Povestea tradiţională are elemente de noutate prin adăugarea de episoade inedite,  care completează şi diversifică acţiunea clasică dezvoltată cu ramificatii nebănuite şi personaje surprinzătoare.     

Abordarea faptelor haiducilor urmează o documentare pe masura subiectului şi conferă prospeţime producţiei reaşezând-o în temeiul configurării pe măsura rigorii reieşite ale criteriilor nivelului mondial în practicarea  benzilor desenate. Ediţia cuprinde şi o desfăşurare cronologică ale unora dintre faptele haiducului Ioniţă Tunsu.

         În acelaşi ton, surprinzătoare este repoziţionarea stilistică a manierei desenelor lui Puiu Manu. Practicant al sportului de performantă – yachtingul, preocuparea graficianului determină apropierea asupra unei însemnate părti ale tematicii ilustrată în banda sa desenată. Este lesne de înţeles că patima îl apropie şi înfluenţează maniera grafică de modelul Hugo Pratt, prin care lumea personajului Corto Maltese devine centrul de interes al operei care avea sa dobândească recunoaşterea mondială. Universul asimilat admiraţiei arătată maestrului Pratt, a iradiat asupra modului de configurare a compoziţiei desenelor, elaborarea construcţiei şi asupra modului de redare al mişcării. Ruptura survenită odată cu elaborarea albumului despre care vorbim este urmarea transferului în altă dimensiune şi perioadă istorică, a impus necesitatea reconsiderării reflexelor survenite în cariera de peste jumătate de secol. Autorii, prin căi diferite, definesc în acest fel o repoziţionare care are drept urmare prospeţimea nou afişată.

Puiu Manu renunţă la colorizarea desenelor şi la folosirea stilului  grafic deja consacrat,  în favoarea unui deplin acord cu lumea şi ambientul în care are loc acţiunea. Remarcabila reuşită creionează farmecul epocii al cărei specific are merite asemănătoare cercetării proprie istoriei arhitecturii. Autenticitatea iradiază atmosfera reconstituită, trăsăturile personajelor, costumele pe care acestea le îmbracă, etc. Transformarea şi transpunerea manierei grafice adaptată altui cadru social şi temporal, redefineşte desenatorul unui nou stil. Decizia cu un grad sporit de dificultate implică modificarea “semnăturii” graficianului – exersată timp de aproape şase decenii. Istoria BD-ului are destul  de puţine exemple ale unei asemenea decizii: Moebis, Manara, Caza,  sunt maeştri care au aplicat astfel de mutaţii, cărora le este recognoscibilă interventiile, dovedind menevrabilitate a abilităţilor de care dispun artiştii.

         Este bine să remarcăm inspirata alegere a texturii hârtiei pe care a fost tipărită cartea în acord cu exprimarea contextului naraţiunii şi modalitatea realizării tehnicii desenului alb/negru folosit în lucru.

         Impresia generală pe care o degajă colaborarea autorilor este de  deplină tinereţe creativă şi primenire a exprimării literare şi grafice. Conlucrarea depăşeşte diferenţele de vârstă, preocupări colaterale, ocupaţie, pregătire profesională, afinităţi legate de modelele din arte.

        

arh. Mati BOTEZATU