“Corto Maltese i se
înfăţişa cititorului – încă de la prima casetă – asemeni unei Pallas Athena
născută din urechea lui Zeus, cu toate însuşirile şi trăsăturile conturate:
cinic, arogant, ironic, longilin şi leneş. Eroii de acţiune – dominanţi în
revistă – primeau o contrareplică de anvergură.
Raţiunea de a fi a publicaţiei era să transpună ideologia – pe jumătate
basm, pe jumătate sminteală – a comuniştilor francezi într-o perpetuă luptă a
forţelor Binelui contra Răului întruchipat de duşmanul tradiţional al stângii:
capitalul, bogatul, burghezul profitor. Or, Corto Maltese reprezenta ieşirea
din canoanele Războiului Rece, renunţarea la confruntarea oarbă. Personajul
venea cu o salutară doză de indiferenţă faţă de convenţii. Afişa un je m’en
fiche-ism metodic, un individualism pronunţat şi o enormă plăcere de a sfida.
Detesta solemnitatea şi vorbea cu directeţea omului care nu are nimic de
pierdut şi nici de câştigat din interacţiunea cu lumea. Părea să trăiască
dincolo de timp şi de spaţiu – o prelungire amorfă şi intrigantă a uniformei
marinăreşti.”
[...]
Un cititor pifofil ne semnalează acest interesant articol semnat de Mircea
Mihăieş, pe site-ul www.lapunkt.ro. La rândul
nostru vi-l recomandăm spre lectură, atrăgând atenţia şi asupra comentariului
lui Mihai Iacob.
Încet-încet, pe acest site deosebit se înfiripează un adevărat club al fanilor Corto
Maltese, care cuprinde deocamdată pe Ioan Stanomir, Teodor Baconschi şi Mircea
Mihăieş.
Din acest club fac parte însă, implicit, scriitori, profesori sau arhitecţi precum Ion Manolescu, Adrian Cioroianu, Sebastian Corn, Horia Roman Patapievici, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Marian Mirescu, Mati Botezatu sau Cristian Ciomu.Toţi şi-au exprimat în mod public admiraţia faţă de acest personaj unic, în articolele şi volumele lor, în emisiuni televizate şi chiar printr-o "Baladă a lui Corto" compusă şi interpretată de arhitectul Cristian Ciomu.
Din acest club fac parte însă, implicit, scriitori, profesori sau arhitecţi precum Ion Manolescu, Adrian Cioroianu, Sebastian Corn, Horia Roman Patapievici, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Marian Mirescu, Mati Botezatu sau Cristian Ciomu.Toţi şi-au exprimat în mod public admiraţia faţă de acest personaj unic, în articolele şi volumele lor, în emisiuni televizate şi chiar printr-o "Baladă a lui Corto" compusă şi interpretată de arhitectul Cristian Ciomu.
2 comentarii:
Tot am incercat sa postez un comentariu pe lapunkt si n-am reusit - am sa-l pun aici:
Corto din planul doi... Foarte interesanta remarca! La inceput nu l-am acceptat. Dupa cum spune si Mihai, mai sus, nu ma coafa „lenea” lui. Iar de descoperit, l-am descoperit intr-un episod in care Corto straluceste prin absenta: La Lagune des beaux songes.
Moment din care n-am mai avut scapare.
Era Corto de stanga? Era Pratt de stanga? Greu de spus, desi anumite pasaje din La Maison doree de Samarkand, par sa sugereze oarecari afinitati, fie si pentru faptul ca poarta o discutie le telefon cu nimeni altul decat Stalin. Pe de alta parte, in Siberia, Corto incearca sa-si descopere identitatea (sa scape cu viata, ca sa fim corecti), navigand printre toti actorii razboiului civil din Rusia/URSS. Contrapunerea cu Ungern von Sternberg, un anarhist pursange dar crud, poate fi o cheie prin care sa-l citim pe Maltese, al carui „bunic” (i.e. tatal lui Hugo Pratt), desi maran din Venetia, a imbracat camasa neagra din anii 20 - 30...
Cred ca ar fi binevenita o masa rotunda, in jurul careia sa adunam cati mai multi dintre acesti profesori, scriitori, jurnalisti, arhitecti, medici si... economisti (da, suntem doi!) fani Corto Maltese şi sa dezbatem (si) aceasta problema.
In asteptarea albumului "Balada marii sarate" care este tradus de vreo 4-5 ani si stagneaza la editorul MM Europe. Poate dupa ce se termina integrala Tintin?
Trimiteți un comentariu