Bruxelles, capitala benzilor desenate

Gaston Lagaffe indicând drumul spre CBBD

Belgia este, fără doar sau poate, un adevărat paradis pentru iubitorii celei de-a noua arte. De altfel, se ştie că această ţară are cei mai mulţi creatori de benzi desenate pe kilometru pătrat din lume!

Ce ar trebui să facă un bedefil atunci când se află pentru prima oară în Bruxelles? Evident, să meargă la Centrul Belgian al Benzilor Desenate (CÉBÉBÉDÉ). Găzduit încă din 6 octombrie 1989 de o interesantă clădire Art Nouveau realizată de Victor Horta, muzeul îşi merită cu prisosinţă renumele. Credeam că ştiu destul de multe lucruri despre banda desenată franco-belgiană înainte să ajung aici, dar mi-am dat seama apoi că sunt încă la nivel de grupa mică. Eroii copilăriei sunt fără număr în capitala Europei, iar o vizită la Centrul Belgian al Benzilor Desenate te va ajuta să-ţi îmbunătăţeşti simţitor cultura generală în domeniu. Paradoxal, muzeul este destinat mai degrabă adulţilor decât celor mici, care s-ar putea plictisi destul de rapid printre miile de planşe originale de aici.

 

(Umbra lui) Lucky Luke la CBBD

Pentru copii, este mult mai recomandabilă o vizită la Muzeul figurinelor originale (MooF), care  este cel mai nou dintre cele patru muzee dedicate celei de-a noua arte. Situat în cadrul Galeriei Horta, la Gara Centrală din Bruxelles, MooF a fost inaugurat la 28 septembrie 2011 şi este foarte uşor de recunoscut datorită statuii gigant a unui Ştrumf ce tronează la intrare. 

Pentru cine nu ştie încă, ştrumfii sunt  acele creaturi fictive, de culoare albastră, care sunt personajele principale ale benzilor desenate cu titlu omonim, create în 1958 de către desenatorul belgian Pierre Culliford (1928-1992), mai cunoscut sub pseudonimul artistic Peyo. Spre deosebire de alte nume din galeria personajelor franco-belgiene, ştrumfii au fost mediatizaţi foarte bine şi în ţara noastră. Îmi amintesc de serialul animat difuzat de Televiziunea Română la începutul anilor ’90, pe care l-am urmărit şi eu, copil fiind, pe ecranul unui televizor alb-negru. 

Satul Ştrumfilor

Dar ştrumfii nu sunt singurele vedete ale muzeului. După cum îi spune şi numele, stabilimentul găzduieşte, într-o proporţie covârşitoare, figurine reprezentând diverse personaje, mai mult sau mai puţin celebre, din universul celei de-a noua arte. Evident, nu pot lipsi Tintin, Spirou, Gaston Lagaffe, Marsupilami, Astérix şi Obélix, Lucky Luke, Blake şi Mortimer, Bob et Bobette, ca să amintesc doar câţiva dintre cei mai cunoscuţi eroi ai benzilor desenate francofone. Sunt prezenţi la datorie şi Superman, Batman sau Spiderman, dar găsim şi niscaiva planşe originale. 

Tintin şi Milu

 

Blake şi Mortimer

Bob şi Bobette

Adevăraţii fani pot trage o fugă şi pe la Muzeul Marc Sleen, inaugurat în 2009 de către Albert al II-lea, fostul suveran al Belgiei. Mai ales că stabilimentul se află pe aceeaşi stradă cu Centrul Belgian al Benzilor Desenate. Merită amintit faptul că Marc Sleen (creatorul lui Néro, personaj necunoscut în România), a intrat în 1992 în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai prolific autor de benzi desenate din lume, cu 125.592 de casete realizate în 45 de ani, fără ajutorul vreunui asistent sau al calculatorului.

Lista muzeelor din Bruxelles ce sunt dedicate benzilor desenate se încheie cu un alt stabiliment aflat la doi paşi de Gara Centrală, Casa Benzilor Desenate (La Maison de la Bande Dessinée), o librărie foarte bine aprovizionată, care găzduieşte totodată şi câteva expoziţii. Cea mai importantă este cea dedicată lui Joseph Gillain, alias Jijé. După închiderea muzeului care-i purta numele, în 2005, Casa Benzilor Desenate a preluat misiunea de a-i pune în valoare patrimoniul.

Aventura bedefilă din capitala Europei nu se încheie însă aici. Este suficient să te plimbi pe străduţele din centrul oraşului pentru a intra într-o bandă desenată uriaşă. Multe dintre faţadele clădirilor sunt de fapt picturi murale imense care te invită în lumea fanteziei. Există şi o hartă cu itinerarul benzilor desenate, care trebuie parcurs pe jos şi durează cam o jumătate de zi.

Adrian Epure

Adrian Epure s-a născut la Galaţi, are 28 de ani şi este jurnalist. Primul său contact cu banda desenată l-a avut la vârsta de cinci ani, odată cu apariţia revistei “Carusel”. Astăzi colecţionează benzi desenate româneşti, în special istorice şi de aventuri, dar este şi un mare fan al lui Astérix. 

Asterix, care de acum înainte va fi desenat de Conrad, aşa cum aţi aflat dintr-un articol precedent, semnat tot de Adrian Epure