Ieri, maestrul Albin Stănescu a aniversat frumoasa vârstă de 83 de ani. Cea mai bună ocazie de a aduce în atenția cititorilor noștri o carte superb ilustrată de domnia sa acum aproape 50 de ani.
În 1976 a apărut la editura Facla din Timișoara volumul Casa Florilor, cu versuri de Valentin Dima.
Născută în 1932 și absolventă a Facultății de Litere
din București, Valentina Dima a lucrat ca
jurnalistă în Timișoara, mai întîi la ziarul local și apoi ca redactor la revista
literară Orizont. Afost căsătorită cu
Simion Dima, el însuși ziarist și scriitor, iar din 1972 directorul noii
înființate edituri timișorene Facla.
Valentina Dima a debutat cu volumul Anotimp
de aur publicat de editura Facla în 1972, între coperțile căruia și-a
strâns o parte dintre reportajele publicate de-a lungul anilor în ziarul local.
A continuat
cu un volum de nuvele, Stânca tarpeiană, apărut
în 1975 la editura Cartea Românească din București și, în anul următor, a
publicat la editura Facla primul său volum de versuri. Acesta este bogat
ilustrat, nu de unul ci, în mod neobișnuit pentru vremea respectivă, de doi
graficieni: Albin Stănescu a semnat
ilustrațiile în culori, iar Edita Schwarz, pe cele alb-negru.
Volumul Casa Florilor este dedicat fiicei autoarei, Simona Grazia Dima,
aflată la acea vreme la vârsta adolescenței
- 16 ani. Să notăm că, în viitor,
Simona va merge pe urmele părinților săi și se va face cunoscută ca poetă și critic
literar.
În 1975, când
a ilustrat acest volum, Albin Stănescu
avea 37 de ani și era un artist consacrat, apreciat de publicul larg: semnase coperțile și ilustrațiile la
zeci de cărți dintre care unele, precum cele din colecția Clubul temerarilor sau Primul
meu dicționar ilustrat, se vânduseră în peste 100.000 de exemplare!
Pentru ilustrațiile de la Casa Florilor el adoptă un grafism aparte, hiper-realist, pe care
îl consideră potrivit cu universul copilăriei abordat de Valentina Dima. În
alegerea sa se lasă inspirat de grafica lui Marcel Marlier, un grafician
belgian, creatorul personajului Martine, o fetiță cuminte îndrăgită de milioane
de cititori din întreaga lume, inclusiv de cei români: în 1966 editura
Tineretului publicase volumele Martina la grădina zoologică și Ștrengărel,
pisoiașul mititel.
Așa cum se poate vedea, ilustrațiile sunt superbe, aproape fiecare dintre ele fiind un adevărat tablou.
Mie mi-a reținut atenția ilustrația la poezia Plecăm, în care Marina și celelalte personaje se întorc de la munte iar Albin Stănescu desenează autobuzul copiilor circulând într-o trecătoare printre niște munți care par a fi din Thailanda, dacă nu ai observa – pe creanga unui copac – o veveriță.
Ultima lucrare din carte, Cu vaporul la Porțile-de-Fier, este o proză ritmată, magnific ilustrată
de Albin Stănescu, cu peisaje din Cazanele Dunării, pe care le reproducem
integral aici.
Încheiem această postare cu o scurtă cronică de
întâmpinare a volumului, semnată de scriitorul Dan Mutașcu:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu