Eveniment editorial: Asterix şi Cosorul de Aur!

arh. Mati BOTEZATU

EVENIMENT EDITORIAL BD’or:

René GOSCINNY / Albert UDERZO

Vol.2 seria ASTERIX / Cosorul de aur

editura Arthur / GRAFIC / 2018

Versiunea pentru cititorii din România a episodului La serpe d’or este preluarea titlului original lansat în 1962 sub marca înregistrată Goscinny / Uderzo – colecţia Pilote, album Dargaud editeur - publicat în 1999 de Hachette livre şi reeditat în 2018  pentru ediţia din colecţia Grafic, a cărei traducere este datorată Ioanei Pârvulescu.

                                                                 

Contextul vest european al apariţiilor destinate BD-ului de la sfârşitul anilor primei jumătăti a secolului trecut putea fi numit într-o situaţie de impas, cu excepţiile remarcabile numite Vaillant, Spirou şi Tintin. O gură de aer proaspăt avea să fie conferită de pregătirea lansării unui jurnal modern. Sub numele Pilote – marele magazin ilustrat al tinerilor, sunt reuniţi mai mulţi desenatori şi scenarişti. Printre cele mai consistente prezenţe de autori îi găsim pe René Gosciny, Albert Uderzo şi Jean-Michel Charlier. După mai multe încercări, tentativa este finalizată în data de 29 octombrie 1959, cu 32 pagini ale formatului impresionant 26,3 x 38,5, tiraj considerat uluitor şi astăzi de 300.000 exemplare. Revista oferă cititorilor surpriza plăcută a descoperirii excepţionalei benzi desenate Galul Asterix. 

 

Nominalizată în volumul Ghidul BD – Enciclopedia benzii desneta internaţionale (1530 pagini) – lucrare elaborată de colectivul condus de Claude Moliterni – seria Asterix apare la capitolul 100 dintre cele mai bune benzi desenate.

Eroul aventurilor, Asterix - un războinic firav înzestrat cu siretenie şi minte ageră îşi asumă fără ezitare toate misiunile primejdioase. Obelix se dovedeşte prietenul său nedespărţit, furnizor de menhire, înfulecător de mistreţi şi mare amator de  distracţia din timpul luptelor cu invadatori. Puterile supraomeneşti ale galilor sunt conferite de consumul cîtorva picături din poţiunea magică preparată de Panoramix - venerabilul druid al comunităţii.

Conflictul naraţiunii este pornit în urma constatării indisponibilităţii cosorului de aur, găsit frânt, unealtă obligatorie de folosit la tăierea vâscului necesar reţetei preţioasei băuturii. Cei doi prieteni sunt nevoiţi să plece în căutarea singului producător al produselor de acest fel …

Titlul Cosorul de aur este considerat de comentatorii din domeniul BD-ului printre cele mai bune trei albume ale seriei, alături de Asterix şi Goţii, Asterix şi Cleopatra.

   

Prima apariţie în România (1995) a titlului, subnotat vol.3, s-a realizat de EGMONT - prin preluare de la Dargaud Editeur, copertă suplă, planşe color, traducere de Doina Rodina.

Scenaristul seriei, în afara performanţei de a realiza cadrul şi personajele povestirii extrem de atractivă, adaugă ideea revoluţionară de marketing prin mutarea repetată a locaţiilor acţiunii. Conceptul globalizării avant la lettre este lansat în scopul cuceririi noilor pieţe de desfacere pentru produsele literare astfel promovate în faţa unui public astfel pregătit. Procedeul descris a fost reluat mai apoi de autorii de romane poliţiste, în manieră americană – seria de mare succes SAS, lansata în 1965 de Gerard de Villiers, cel mai popular autor francez în lume. La fel se întâmplă cu cele aproape 200 romane cu titlul San-Antonio de Frédéric Dard – aventuri itinerante ale comisarului play-boy, texte înţesate cu jocuri de cuvinte, amuzamet, acţiune, enigme, etc … unele dintre ele transpuse în benzi desenate.

Asterix şi Obelix deveniţi reprezentanţi exponenţiali ai populaţiei satului rebel, care refuză cu îndărătnicie supunerea arătată invadatorilor şi acţionează ca un ghimpe ascuţit sub apăsarea tălpii cotropitorilor. Dacă ignorăm componenta economică a multiplicării audienţei în rândul cititorilor albumelor Asterix, rămâne de luat în calcul rolul instructiv al celei de a şaptea artă printre tineri. Exinderea ariei de manifestare a spiritului dovedit viu de sătucul galilor nebiruiţi transpus în spaţiile largi ale ţării şi alte teritorii ale lumii desăvârseşte lecţia dorinţei de libertate, vector care ar trebui să conducă visele oricăruia dintre noi. Căutarea personajului făuritor al unui nou Cosorul de aur devine pretextul lărgirii domeniul exprimării libertăţii al aventurii continuate în Lutetia.
 Comentând prima plansă a fiecărui volum din serie, ne amintim o vorba străveche: unde dai şi unde crapă !   
    

Mission accomplie ! BAZINGA  !!!