BD’or: ASTERIX, VITEAZUL GAL

arh. Mati BOTEZATU

AMPLU EVENIMENT EDITORIAL

BD’or:

René GOSCINNY / Albert UDERZO

seria ASTERIX, VITEAZUL GAL / vol.1

editura Arthur / GRAFIC / 2017

Legendarul album Une aventure d’ASTÉRIX, LE GAULOIS a fost lansat în 1961 de editura DARGAUD. Între timp s-au scurs 57 de ani de la apariţia pe piaţa europeană şi apoi mondială. Teritoriile cucerite au suportat un succes mondial fulminant. Între timp seria a adunat 27 de volume şi cu acest prilej amintim doar performanţa amplificării preţului estimat al fiecăruia dintre primele trei volume originale. Astăzi BEDETHEQUE certifică depăşirea cotaţiei 1000 euro. Comparativ, cele mai recente lansări au preţul cuprins între 30 şi 50 euros.  Între timp seria a fost asimilată de nenumărate edituri situate în multe state, de pe toate continentele, iar tirajul ajunge la ordinul milioanelor exemplare. Reuşita benzii desenate determină decizia extinderii reţetei comerciale prin ecranizarea unor episoade din Aventurile lui Asterix în producţii cinematografice de desene animate şi transpunerea unor episoade în filme cu actori celebri.

  

 Varianta în limba română preluată de la Hachette Livre / 1999 reprezintă iniţiativa materializată de EGMONT ROMÂNIA încă din 1994: O aventură Asterix / Eroul galilor. Entuziasmul anilor începuturilor descătuşării presei aduce în plus alte 5 volume legate cu coperte suple: Asterix şi Cleopatra / 1994, Cosorul de Aur / 1995, Asterix gladiator / 1996, Asterix şi goţii / 2000, Bătălia dintre şefi / 2000. În acel moment din motive necunoscute editura  sistează apariţia seriei promiţătoare.  

 

Recentul eveniment editorial evidenţiat de lansarea unei noi serii Asterix în limba română nu face altceva decât să trezească amintirile nostalgice provenite din descoperirea benzii desenate acum mai bine de o jumătate de veac. Rememorarea este legată de aura legendei care persistă încă în jurul autorilor şi a eroilor povestirilor desenate secvenţial.

Începând din anii ’70, atras de fenomenul nou al exprimării în desene, de calitatea abilităţii graficii am început să caut, să parcurg şi să păstrez revistele Vaillant, Pif şi am ajuns să strâng 250 de numere. Mai târziu mi-a căzut în mână periodicul Pilote, publicaţia care a lansat personajele aventurilor Asterix. Apoi, în timp, am avut şansa să capturez câteva albume ale seriei, astfel am tezaurizat până în prezent  vreo cincisprezece volume originale. Afecţiunea probată de citirea povestirilor provine din plăcerea descoperirii atitudinii brave a unei populaţii dispusă la acceptarea surprinzătoare a aventurilor purtate de imbatabilii nesupuşi. Comentariile mele din textele elaborate, reieşite în urma lecturilor BD ale acestui domeniu au avut ca suport personal declarat refuzul conştient de a oferi cele mai mici indicii asupra naraţiunii. Scopul urmărit era de a nu trăda efectul surprizei survenite în desfăşurarea povestirii şi nu a etala amănunte ajutătoare pentru aflarea cursului şi deznodământului acţiunii. Mereu am preferat să comentez modul de alcătuire al structurii fenomenului din aria artei benzilor desenate şi să consemnez conexiunile inedite, odată ce acestea sunt descoperite şi acceptate. În cazul legat de seria în discuţie direcţia comentariilor este orientată către relevarea aspectului afectiv presupusă de încărcătura dobândită. 

Eram încă tânăr şi în plină activitate lucrativă dedicată susţinerii familiei - constrâns de îndatoririle celor necesare traiului pentru cei trei copii apăruţi în intervalul a nouă ani.  Complicarea cerinţelor la care trebuia să facem faţă împreună cu soţia, astfel că în afara programului de lucru la institutul de proiectare unde eram angajat a trebuit să angajez comenzi suplimentare, proiecte în particular, elaborarea de planşe, colaborari pentru publicaţiile româneşti contemporane, edituri, scenografie la teatre, postere, prezentări grafice, ilustraţii de carte, grafică publicitară, etc. Concomitent se impunea participarea la educaţia noii generaţii din familie, asigurarea accesului la cultură prin lectură, spectacole, turism… 

Copiii mei încă nu ştiau să citească, dar incitaţi de ilustraţiile care însoţeau textele îmi cereau seara să le citesc textele din benzile desenate odată cu urmărirea desenelor. Sarcina auto-încredinţată poate era ceva mai uşoară, pentru că albumele din bibliotecă nu erau atunci în numărul de volume deţinute acuma. Atenţia cu care ascultau lecturile mele probabil au determinat oarecare afinitate faţă de domeniul căruia îi arătam pasiune nedisimulată. Nu pot să apreciez cu exactitate gradul de interes moştenit, dar pot sa confirm cu tărie că benzile desenate au contribuit la modelarea configuraţiei spirituale a fiecăruia dintre ei şi a condus la educarea prin conexiunea domeniilor culturale. Experienţa dobândită a fundamentat credinţa că banda desenată devine alfabetul iniţierii în lumea artelor şi modelează vocaţia cultural educativă, familiarizează tineri în privinţa limbajului exprimării artistice şi înlesneşte  cunoaşterea mecanismelor acestei comunicări.  

Dintre ei, cel mai mare, Ştefan, a fost în  copilărie încântat de dorinţa de a desena. Se pare cu talent, din moment ce a performat la mai multe concursuri de desene organizate de reviste ieşene şi din capitală. În timpul liceului a pregătit cu străduinţă proba de desen eliminatorie pentru admiterea la arhitectură. A reuşit printre primii. 

Tudor, cel mai mijlociu, după cum singur se prezenta, este cel care a fost modelat spiritual de umorul benzilor desenate. A fost primul care la 10 - 11 ani a ajuns în de două ori în Franţa, de unde a adus cu mare bucurie albume Asterix. Cea de a doua facultate a sa a fost absolvirea Institutului de Artă teatrală şi cinematografică din Bucureşti. Tema susţinută în lucrarea de diplomă - regie film -  poartă denumirea Interconexiunea artistică dintre BD si cinematografie. A arătat interes pentru modul de realizare al compoziţiilor imaginii din cadrele peliculei, invenţie preluată de la începuturile filmului prin contribuţia exerciţiului practicat pentru prima oară în benzile desenate. Deunăzi l-am sunat să-i spun de apariţia în librării a volumului Asterix - Viteazul gal. Mi-a ordonat să-l cumpar imediat !   

Martha, fiica cea mică, nu renunţa niciodată la obişnuinţa ca înainte de culcare să-i citesc pagini de benzi desenate, cu precădere din Asterix. Înzestrată cu o memorie excepţională, corela cu atenţie textul cu imaginile şi le reţinea simultan. Câteodată, din cauza oboselii acumulate, se întâmpla să adorm şi uneori o luam razna şi băteam cîmpii debitând aiureli prin somn. Mă trezea de fiecare data cu reproşuri reamintind prompt textul corect, pe care le ştia pe de rost, de la un capăt la altul. 

                               

Intervenţia de faţă, alăturată dovezilor propriului meu parcurs, susţin şi  subliniază efectul educativ al benzilor desenate. Îndelung susţinuta mea afirmaţie legată de identificarea interferenţelor culturale determinate de fenomenul BD îşi găseşte deplină acoperire prin faptele mărturisite acum.  

      

Noua lansare a ediţiei Grafic - Asterix se remarcă prin realizarea profesionistă a traducerii Ioanei Pârvulescu, culoarea desenelor (poate) superioară performanţelor editurii Dargaud, hârtia planşelor de bună calitate, coperte cartonate, impecabila calitatea a operaţiunilor de legătorie, preţul sensibil inferior stabilit de paritatea cursului euro/leu – sunt argumente ale forţării deciziei fiecăruia de achiziţionare a seriei promovate. Aştept cu nerăbdare volumul următor – Cosorul de aur şi celelalte anunţate, asta în ciuda faptului  că voi aduna în biblioteca volume cu titluri identice în două, sau trei versiuni diferite.      

     arh. Mati BOTEZATU