joi, 4 februarie 2016

Anul BD 2015 – un bilanţ




carte bilanţ a anilor BD  2010-2015

Mi-a plăcut să citesc pe blogurile unor “cititori profesionişti » bilanţurile personale şi topul preferinţelor lor literare. 
 De exemplu, Tudor (cititorsf.ro) a citit 104 cărţi (bănuiesc SF şi fantasy) cu un total de 34.103 pagini (şi nu, nu e contabil de meserie). 
 
Liviu (fansf.wordpress.com) a citit 80 de cărţi însumând  32.080 de pagini. În engleză şi în româneşte. SF, fantasy, dar şi poliţiste. Am văzut pe lista lui un San-Antonio (un autor căruia i-am cumpărat, citit şi recitit 182 de romane, în franceză). 

Răzvan (razvanvanfirescu.wordpress.com) a bătut recordul : a citit 156 de cărți, cu  41 238 de pagini. Adică o carte la două zile. Bravo lui, îl invidiez că a avut atâta timp de alocat lecturii. Bănuiesc că nu se uită la televizor, nu pierde timpul pe internet (în afară de propriile sale postări) şi nu bate câmpii pe facebook, ca alţii.
Este singurul care face şi un top personal al lecturilor de benzi desenate:

“Top 5 bandă desenată:
1 – Seria Sandman
3 – Signal to Noise de Neil Gaiman și Dave Mckean
5 – Death. The Deluxe Edition de Neil Gaiman”
În schimb a fost dezamăgit de Deadpool omoară Universul Marvel.
 
La prima vedere mi se pare foarte eclectic în gusturi. Să-l  pui pe acelaşi plan pe  Neil Gaiman cu scenariştii de la  Deadpool şi Thor? Să pui semnul de egalitate între surorile Surducan şi Prealordul Akira şi Căpitanul Pxxx? (aşa se prezintă ei în mediul virtual !) ... Fiecare cu gusturile sale...
(De altfel, se pare că nici  pe cele două talentate surori nu le-a deranjat vecinătatea cu mediocritatea şi grotescul...)
Important este însă faptul că Răzvan citeşte benzi desenate şi nu se jenează să recunoască şi să scrie despre asta.

S-au dus vremurile când, adulţi fiind,  ne era ruşine să citim BD în public sau să publicăm articole despre ele. S-au dus vremurile când ne plângeam că nu există bandă desenată, autori, editori, cititori… Parcă mai ieri plângeau unii cu lacrimi de crocodil că BD-ul nu a prins în ţara noastră şi că e bine ca statul să finanţeze publicarea de cărţi pornografice şi grobiene sub pretextul că e artă…


Vor veni şi vremuri în care funcţionarii din cultura românească nu se vor mai lăsa corupţi de escroci şi paraziţi şi vor finanţa benzile desenate de Tamba, Timoşencu, Andreescu,  surorile Surducan sau o colecţie de clasici ai literaturii desenate româneşti precum Puiu Manu, Livia Rusz, Valentin Tănase, Albin Stănescu, Nicu Russu.

În schimbarea de paradigmă cred că rolul esenţial l-au avut editorii revistelor HACBD şi TFB care nu doar că au avut curajul să spargă gheaţa prejudecăţilor dar au defrişat un drum larg către inima cititorilor,  pe care acum păşesc alţi 2-3 editori. Deocamdată cu comics-uri, mai târziu, sper, şi cu operele grafice ale unor autori români.

Şi eu am făcut, ca de obicei în ultimii 20 de ani, un bilanţ al Anului BD 2015, pe care puteţi să-l citiţi  în paginile revistei nautilus.ro. 

Dumneavoastră, stimaţi cititori, pe care dintre cele 23 albume în limba română le-aţi citit? Şi care dintre revistele HAC, TFB, Abaţia, Terapie de basm? Dar fanzinele şi romanele grafice serializate on-line le urmăriţi? Ce v-a plăcut şi ce nu v-a  plăcut la  publicaţiile BD româneşti pe care le-aţi citit, şi de ce?
Mi-aş dori  ca întrebările mele să nu rămână retorice… 
Pentru că ştiu că sunteţi - în medie -  trei sute de cititori care citiţi regulat articolele de pe blogul benzidesenateromanesti. 

(c) Alexandra Gold


Niciun comentariu: