(c) editura Arthur |
După ce s-au debarasat de paraziţii de la Jumătatea Plină,
mi-a fost teamă că editura Art, o prezenţă cu totul deosebită pe piaţa editorială românească, nu va mai publica benzi desenate (aşa cum s-a întâmplat cu Corint şi Humanitas, alte edituri fraierite de J.P.)
Editorii de la
Art, probabil la propunerea escrocilor de la
Jumătatea Plină, care au făcut trafic de
influenţă pe lângă Ambasada Franţei pentru a plăti copyright-urile la trei albume BD publicate de Art, doar cu
scopul de a încasa un comision consistent din această intermediere, demaraseră
o colecţie interesantă, dar venită prea devreme în România : ”colecţia
romanului grafic”.
În această colecţie au apărut 4 titluri, dintre care două capodopere universale: Maus de Art Spiegelman şi Persepolis de Marjane Satrapi. În catalogul Ambasadei Franţei era anunţat şi Micuţul Nicolas, de Sempe şi Goscinny, dar această carte nu a mai apărut din motive neclare (probabil datorită lăcomiei Jumătăţii Pline).
În această colecţie au apărut 4 titluri, dintre care două capodopere universale: Maus de Art Spiegelman şi Persepolis de Marjane Satrapi. În catalogul Ambasadei Franţei era anunţat şi Micuţul Nicolas, de Sempe şi Goscinny, dar această carte nu a mai apărut din motive neclare (probabil datorită lăcomiei Jumătăţii Pline).
Atunci când şi-au
dat seama de greşeala făcută – la instigarea Jumătăţii Pline – să pună căruţa înaintea boilor, adică să publice benzi
desenate alternative într-o ţară in care de-abia respiră banda desenată
generalistă, editorii Art s-au reorientat, din fericire, spre banda
desenată pentru publicul larg, care se adresează în egală măsură atât copiilor
cât şi părinţilor lor.
Primul album BD
apărut în româneşte în anul 2014 este Aventuri
în Momilandia, de Tove Jansson.
(c) Editura Arthur |
Albumul
povesteşte în 98 de pagini peripeţiile unui grupuleţ de animăluţe fantastice,
dintre care se detaşează Momi, Smiorc, şi domnişoara Fandosica, o parabolă tandru-umoristică, la scară redusă şi pe înţelesul copiilor, a lumii în care trăim.
Unica echivalenţă românească ce îmi vine în
minte pe moment este micro-universul piticului Cipi şi al tovarăşilor săi imaginaţi de
Fodor Sandor şi Livia Rusz.
Cu diferenţa că Piticul Cipi a fost mai întâi personaj de benzi desenate şi apoi de cărţi ilustrate în timp ce la
Momini s-a întâmplat exact invers.
De altfel,
editura Arthur a publicat iniţial, în 2013, volumul ilustrat Cometă în Momilandia.
Pe site-ul
editurii Arthur puteţi citi un fragment din albumul Aventuri în Momilandia.
Vă recomand
călduros spre lectură atât povestirile ilustrate cât şi benzile desenate cu
Momini (cu speranţa că editura Arthur va duce până la capăt acest proiect
editorial). Citindu-le, veţi plonja alături de copiii dvs. într-un univers
paralel al inocenţei şi tandreţei, în care cu siguranţă v-ar fi plăcut să
trăiţi sau să evadaţi, din când în când.
Tove Jannson in 1956 |
Despre desenatoarea
Tove Jansson, finlandeză de origine suedeză, născută cu exact o sută de ani în
urmă, aflăm mai multe chiar de pe situl
editurii Arthur:
„Tove
Jansson (1914-2001)
s-a născut la Helsinki, într-o familie de artişti: tatăl ei a fost sculptor,
iar mama, desenatoare şi ilustratoare. A avut doi fraţi mai mici, Per Olov şi Lars. Familia şi arhipelagul Åland,
locul unde obişnuiau să-şi petreacă verile, au fost sursa de inspiraţie pentru
romanele scrise mai târziu.
A făcut studii de artă la Stockholm, Helsinki şi Paris. La paisprezece ani, a scris şi a ilustrat prima ei carte, care a fost publicată în 1933. În anii '30 - '40 a participat cu lucrări de artă la diferite expoziţii şi a lucrat ca desenatoare pentru revista de benzi desenate Garm. A devenit foarte cunoscută şi apreciată pentru curajoasele ei caricaturi politice şi reprezentările fidele ale vieţii finlandeze de zi cu zi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În aceeaşi perioadă, din dorinţa de a evada din lumea plină de orori a războiului, a început să lucreze la primul volum din seria Momin, în care proiectează un univers idilic şi inocent. Cărţile despre momini au fost traduse în treizeci şi cinci de limbi şi i-au adus un uriaş succes internaţional. Au fost transformate în piese de teatru, operă, film, piese radiofonice şi de televiziune. Cu toate acestea, seria de romane despre locuitorii Văii Mominilor reprezintă doar o parte din opera de mare amploare a lui Tove Jansson, care include romane, nuvele, piese radiofonice şi piese de teatru, printre care Adevăratul escroc, Joc curat şi Călătorie uşoară. Una dintre cărţile ei preferate a fost Cartea verii (1972), în care personajele principale sunt Sophia şi bunica ei, Ham.
Tove Jansson a primit multe premii şi distincţii, printre care Premiul Nils Holgersson în 1953, Premiul Andersen în 1966, Premiul Mårbacka în 1972, Premiul Finlanda în 1993 şi Premiul Academiei Suedeze în 1994. »
A făcut studii de artă la Stockholm, Helsinki şi Paris. La paisprezece ani, a scris şi a ilustrat prima ei carte, care a fost publicată în 1933. În anii '30 - '40 a participat cu lucrări de artă la diferite expoziţii şi a lucrat ca desenatoare pentru revista de benzi desenate Garm. A devenit foarte cunoscută şi apreciată pentru curajoasele ei caricaturi politice şi reprezentările fidele ale vieţii finlandeze de zi cu zi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În aceeaşi perioadă, din dorinţa de a evada din lumea plină de orori a războiului, a început să lucreze la primul volum din seria Momin, în care proiectează un univers idilic şi inocent. Cărţile despre momini au fost traduse în treizeci şi cinci de limbi şi i-au adus un uriaş succes internaţional. Au fost transformate în piese de teatru, operă, film, piese radiofonice şi de televiziune. Cu toate acestea, seria de romane despre locuitorii Văii Mominilor reprezintă doar o parte din opera de mare amploare a lui Tove Jansson, care include romane, nuvele, piese radiofonice şi piese de teatru, printre care Adevăratul escroc, Joc curat şi Călătorie uşoară. Una dintre cărţile ei preferate a fost Cartea verii (1972), în care personajele principale sunt Sophia şi bunica ei, Ham.
Tove Jansson a primit multe premii şi distincţii, printre care Premiul Nils Holgersson în 1953, Premiul Andersen în 1966, Premiul Mårbacka în 1972, Premiul Finlanda în 1993 şi Premiul Academiei Suedeze în 1994. »
Tove Jansson (c) www.mtv.fi |
Şi mai multe
despre universul Muminilor găsiţi aici : www.moomin.com.
(cu mulţumiri Anei-Maria B.)
2 comentarii:
Saptamana aceasta imi ajunge si mie albumul dupa aproape o luna de cand l-am comandat de pe librarie.net De-abia astept sa-l citesc. In librarie, unde l-am observat, am aruncat doar un ochi, i-am facut o poza si am trimis informatia mai departe. :)
Si cu mominii a fost la fel, mai intai au fost personajele benzilor desenate ale lui Tove Jansson, apoi dintre ele, multe au devenit personaje in romanele ei.
Trimiteți un comentariu