Profitând de acest fapt, au apărut pe mica scenă a benzii desenate româneşti de după anul 2000 tot felul de venetici şi neaveniţi care, beneficind de relaţii oculte sau imorale, dar şi de habarnismul decidenţilor culturali, numiţi politic de cele mai multe ori, incasează de la instituţiile culturale sute de milioane şi miliarde de lei ca "promotori" ai BD-ului românesc. A se vedea în acest sens cartea de tristă amintire "The Book of George" al cărui personaj central, un neica-nimeni ca şi "editorii" săi, care, atunci când nu se droghează, dialoghează cu propriul său posterior iar acesta îi răspunde " Ete pârţ!" - carte difuzată în lume, pe banii contribuabilului român, drept "compendiu" al BD-ului românesc, în realitate pretextul de a băga în buzunarele pseudo-editorilor ("pseudo" - pentru că ei nu scot cărţi decât pe banii ICR, AFCN, MNAC, Pro Helvetia, Institutul Francez) Hardcomics şi Jumătatea Plină, aproape un miliard de lei. Ar fi interesant de ştiut câţi bani au primit autorii care au publicat în respectiva publicaţie şi care dintre ei au dansat hip-hop în semi-anonimat la manifestările BD de la New York şi Angouleme. Semi-anonimat, ca în bancul cu Ceauşescu semi-ilegalist, în sensul că ei s-au dus acolo (pe banii din impozitele românilor) dar nu i-a băgat în seamă nimeni, în ciuda scălămbăielilor lor.
Acesta a fost, de altfel, unul din motivele pentru care am deschis acest blog, pentru a alege neghina din grâu, pentru a arăta care sunt adevăraţii autori BD şi adevăratele opere BD româneşti.
Şi, închizând paranteza, cred că un scop similar l-a avut şi creatorul blogului Recitim-Urzica, acelaşi cu al revistei on-line Caricaturi-Dum-Dum. Intraţi pe acest blog, savuraţi desenele satirice de demult, şi eventual comparaţi-le cu mâzgălelile unora publicaţi astăzi, pe pile, cunoştinţe, relaţii, cu pretenţii de caricaturi sau stripuri umoristice.
3 comentarii:
Nu ar trebui ca publicul să aleagă cine sunt adevărații autori și opere, eventual cu un pic de îndrumare din partea aparatului critic?
Sigur că publicul alege, dar pentru asta cineva trebuie să-i propună lucrări (aşa cum publicul alege OTV, pentru că numai asta vede la televizor) Ori editurile (unele dintre ele) publică tot felul de mâzgăleli(unele de-a dreptul pornografice) denumite pompos BD sau "romane grafice" (care nu au nici o legătură cu adevăratul roman grafic aşa cum a definit termenul Will Eisner)fără să se intereseze cărui public se adresează ci doar pentru că ele sunt finanţate de tot felul de instituţii culturale, la instigarea unor escroci şi impostori care îşi umplu în acest fel buzunarele cu banii contribuabilului, în timp ce adevăratele benzi desenate nu pot vedea lumina zilei decât dacă sunt finanţate din buzunarul autorului sau al prietenilor acestuia. Ceea ce nu înseamnă că cele din urmă nu se vând ci doar că este denaturată mica piaţă a benzii desenate, exact aşa cum fac "băieţii deştepţi" din energie dar şi din oricare alt domeniu de activitate care are legătură cu bugetul statului.
Iar salonul BD de la Bucureşti s-a transformat într-o manifestare de promovare a esteticii urâtului, a imposturii şi a pornografiei, şi nu a benzii desenate aşa cum îi este numele...
Unde ai mai văzut tu în lumea asta manifestare BD sau culturală în general, în care expoziţiile să fie interzise publicului sub 18 ani? Merită felicitate institutele culturale care finanţează un salon de BD fără autori BD şi mai ales MNAC-ul, pentru că a mutat Eros Show de la Sala Palatului în incinta sa.
Dodo, eu nu m-as mai obosi nicio secunda sa-l mai provoc la un duel ideatic pe domnul pofticios la pupat buka ov George. atat poate el, sa tresara doar la flatulatii :)))
Trimiteți un comentariu