Din orice unghi ai privi subiectul, o carte despre ”istoria” Pif, revista de benzi desenate care străbate deja decenii de existență și ”renașteri” nu poate fi decât cu o puternică doză sentimentală.
Mai ales când vine vorba de un specialist
în domeniul BD-urilor, cineva care a primit cadou de la părinți un...abonament
la revista Pif. Se întâmpla în România anilor ’70 iar numele fericitului
cititor este nimeni altul decât Dodo
Niță, istoricul benzilor desenate românești !
Îi sunt recunoscător pentru că, într-un
fel, m-a inclus în ”Familia Pif”, noul său volum, care se adaugă astfel,
într-un închipuit ”menhir editorial” multor altor titluri, aidoma celor marcate
pe coperta IV din...albumele Asterix.
De fapt, ”Familia Pif” este un dicționar sentimental al
unora dintre cele mai cunoscuți autori (de la Arnal și Mircea Arapu la Tabary
și Wasterlain) și personaje (Rahan, Corto Maltese, Doc Justice etc), ca să îl
citez pe prestigiosul nostru autor.
Îl invidiez (și) pentru disponibilitatea sa
colocvial-informațională (via târguri și expoziții de profil, dar nu numai),
pentru prezența în biblioteca sa a unor titluri și personaje despre care am
auzit discuții în copilărie, niciodată ”pipăite” și abia acum ”răsfoite”
digital, parțial și ocazional-întâmplător.
Cred că perioada în care am citit (și
răscitit) Pif-uri constant a fost în primii ani după 1990, se ocupa tata de
achiziția lor, dar din păcate am pierdut majoritatea revistelor…
În sfârșit, ”Familia Pif” este un titlu
care nu trebuie să lipsească niciunui pasionat de benzi desenate, fie și pentru
o perioadă scurtă, într-o copilărie în care hîrtia tipărită deschidea un
univers cu mult mai multe ”ferestre” decât orice aplicație sau platformă
digital/virtuală din zilele noastre.
Alex
Rădescu,
revista BIZ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu