 |
| colecţia Roxana Dior |
De când am cunoscut-o, acum vreo 15 ani, în fiecare lună septembrie îi transmiteam doamnei Livia Rusz - public sau/şi în privat - felicitările mele pentru aniversarea zilei sale de naştere. De mai multe ori am fost chiar la Budapesta, singur sau împreună cu prieteni precum Puiu Manu sau Marius Leştaru.
Din acest an nu-i voi mai transmite urări şi felicitări dar voi continua -cât voi trăi eu însumi - s-o omagiez pe marea Doamnă a benzii desenate româneşti!
Dacă şi dvs. aveţi o amintire despre doamna Livia, sau aţi citit şi v-a plăcut una sau alta dintre cărţile ilustrate de dânsa, sunteţi bineveniţi să scrieţi pe acest blog.
Astăzi postez aici omagiul Roxanei Dior, o mămică care este pur şi simplu îndrăgostită de cartea pentru copii şi, deci, de doamna Livia Rusz.
Priviţi ce colecţie impresionantă are...
"Împart cu voi un
nume deosebit, aflat în Top 3 al preferinţelor
mele, printre ilustratorii copilăriei, aducători de bucurie nemărginită, de
amintiri atât de preţioase: magnifica Livia Rusz!
M-am delectat cu
fiecare filă, am savurat fiecare ilustraţie. Distinsa doamnă ne-a lăsat o moştenire
fără pereche, o colecţie impresionantă. A ilustrat mult: atât carte pentru
copii, cât sş benzi desenate. sau a colaborat cu reviste (exemplu Arici Pogonici) atât în România, cât şi
în Ungaria.
Benzile desenate
ilustrate de ea şi scrise de Lucia Olteanu (împreună cele două doamne reprezentă
unul dintre cuplurile ce au realizat
printre cele mai frumoase cărţi româneşti din vremurile trecute) sunt cele mai
scumpe cărţi pentru copii din anticariate
şi printre cele mai dorite.
Vă spun cu mâna pe
inimă, îşi merită banii, deoarece o carte este mult mai mult decât o adunătură
de hârtie, cuvinte şi culoare. O carte este magie, este frumos, este imaginaţie,
iar aici doar despre asta vorbim: cartea care peste 50-60 de ani va fi mai căutată, mai
dorită şi mai apreciată decât atunci când a ieşit din tipar.
Personal, am o experienţă
veche cu Basme de Hauff, carte pe
care părinţii mei au plătit de câteva ori preţul de vânzare, întrucât intr-un judeţ
amărat al ţării noastre, cărţile bune se puteau procura atunci doar pe sub
tejghea (atunci, ca şi acum, doar maculatura era disponibilă pentru achiziţiile
la kilogram).
Am iubit cartea
asta. Ii ştiam fiecare desen şi aveam aşa
de multe întrebări referitoare la geografia şi politica ascunse printre rânduri
(mi-am răspuns la ele acum, ca adult, după ce am petrecut o după-amiaza
recitind poveştile copilăriei).
Asta face o carte bună dintr-un copil, dintr-un om: îl formează!
Vă sfătuiesc din
nou să alegeţi cărţi bune, vă veţi
felicita singuri mai târziu, sau vă vor mulţumi copiii voştri peste ani (cum le
mulţumesc eu părinţilor pentru ca au ales puţinul şi bunul in defavoarea multului şi
maculaturii).
Câteva dintre cărţile
ilustrate de Livia Rusz sunt disponibile pe piaţă (unele reeditări, din păcate mai puţin reuşite).
Bucuraţi-vă de
frumos!"
Roxana Dior
(text preluat de pe pagina sa de FB)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu