ABC… BD , volum în curs de apariţie, de Mati Botezatu

TEHNICILE BENZII DESENATE

Următorul fragment face parte din aceeaşi lucrare : «  ABC … BD » În paragraful de faţă este definit efortul autorilor de benzi desenate la elaborarea produsului atribuit deja celei de a 9-a arte şi a consecinţelor educative presupuse prin posibilitatea  accesului în zonele atribuite artei : literatura şi pictura, a căror invocare implică necesitatea utilizării unor temeinice cunoştinţe, componente manifestate în momentul creativ, dar şi al receptării  stadiului de operă finalizată. Implicarea în zona artei este cu atât mai evidentă în clipa în care consumatorul devine pătruns de dorinţa încercărilor de a crea bandă desenată şi de a opera cu termenii şi procedee specifice.  

AUTORI (scenarişti, desenatori şi alţii …)

Domeniul de existenţă al preocupărilor privind producţia de bandă desenată se manifestă pe multiple paliere, printre care în primul rând, sunt plasate activităţile artistice, pornite de la munca creativă a autorilor, fie că este exercitată de către scenarişti sau desenatori. Am făcut trimitere, specificând pentru momentul respectiv, numărul de persoane oficial recunoscute profesional în spaţiului francofon revendicat domeniului. Întreg ansamblu de etape pe care-l presupune crearea unei benzi desenate, înseamnă posibilitatea ca scenariul şi desenele să fie elaborate prin suprapunerea efortului uneia şi aceleaşi persoane, sau a unui colectiv multiplu, care să întrunească activitatea îndreptată spre finalizarea produsului rezultat în urma reuniunii celor două principale componente. Parcurgerea tuturor etapelor completează imaginea şi urmează rolul educaţional presupus de cunoaşterea şi aplicarea mecanismelor lăuntrice corespunzătoare termenilor corespunzatori fiecarui stadiu. 

Astfel privind lucrurile, potrivit consemnărilor lui Duc, adunate  în studiul  « L’Art de la BD »,  scenariul include mai multe trepte prin care acesta prinde viaţă. Este surprinzătoare asemănarea existentă între conţinutul termenilor, parcurgerea etapelor proprii literaturii, teatru şi cinematografiei.

Sinopsisul : Este definit ca fiind rezumatul scris al povestirii, realizat prin prezentarea succintă a subiectului relatat pe 2 sau 3 pagini, schiţând în linii mari prezentarea disputei, exprimată succesiv în mod clasic, conform celor 3 parţi componente : intriga, desfăşurarea acţiunii şi deznodământul.

Scenariul : Se referă la dezvoltarea în scris a naraţiunii, cuprinzând în funcţie de natura şi importanţa subiectului, un număr situat între 10 şi de 30 pagini. Trebuie îndeplinită cerinţa descrierii povestirii, a personajelor principale, a prezentarii locului şi a momentelor definitorii ale intrigii. Dacă prezintă relevanţă, este bine ca anumite părţi din dialog să fie prezentate în stadiu de schită. Scenariul se raportează la secţiunea literară a BD-ului.

Decupajul : Este considerat etapa cea mai importantă  a creaţiei unei benzi desenate. Specificitatea decurge din conlucrarea celor doua arte, dar si o importanta trimitere la modalitatea de lucru specifica cinematografiei Acesta constă în prezentarea planului complet, precis, al viitorului produs, imagine cu imagine, scena cu scena, decizie care revine în sarcina scenaristului, prilej de dezvăluire a intenţiilor către desenator, cu posibilitatea ca acesta să-şi poată adăuga propriile idei vizuale, în momentul desfăşurării procesului conceptual-creativ, după cum este posibilă chiar şi intervenţia lui în privinţa reconsiderării eventualelor puncte slabe ale naraţiunii.

În final, se estimează că un bun scenariu, corect « decupat », cu ritm, este capabil să salveze o serie mediocru desenată, şi dimpotrivă, se recunoaşte că desenele bune vor fi dificil de salvat de un decupaj slab. Este deja un pasaj « prefabricat », care poate fi aplicat adaptat cum se cuvine atunci când este nevoie, formulând aprecieri critice în privinţa ponderii aportului autorilor.

Decupajul scris : Este maniera consacrată de prezentare a decupajului, prezentat pe două coloane, asemănătoare modalităţii folosite în cinematografie, deşi este o procedeu de expresie literară. Prima dintre ele descrie acţiunea scenă cu scenă, casetă cu casetă, indicându-se compozitia fiecărui plan sau a cadrajului intenţionat urmărit. Cea de a doua coloană, va fi rezervată textelor şi dialogurilor care trebuie să apară în fiecare casetă, eventual cu completarea indicaţiilor suplimentare privind atitudinea, sau jocul personajelor.

Decupajul desenat : Deseori utilizat de către autorii de BD atunci când desenatorii sunt realizatorii propriilor scenarii, dar şi de către scenarişti, atunci când aceştia posedă noţiuni si abilitaţi practice privind desenul. Este o modalitate presupunând un efort preluat din artele plastice grafice în scopul orientării vizuale, care prezintă avantajul procedeului obişnuit : decupajul este direct stabilit sub forma crochiurilor cu dialogul înglobat, permitând ca povestea să fie percepută imediat cu minimă deformare. Există posibilitatea aprecierii efectul produs de fiecare planşă în momentul în care este realizată. Metoda a fost utilizată cu deplină inspiraţie datorită crochiurilor lui Fellini, scenaristul albumului, care au servit ca indicaţie vizuală la realizarea  operei   desenată de Manara : « Voyage a Tulum ».

 

a. Federico FELLINI : story board   

b. Milo MANARA : encraj 

c. planşa finalizată : « Voyage a Tulum »

 In cazul colaborarii autorilor Loisel  şi Tripp, s-a procedat aidoma ca  modalitate de lucru, în privinţa scenariilor si desenelor seriei de opt titluri :  « Magasin général ».

Decupajul desenat : Paul GILLON,  seria « Les Naufrages du temps »

În cinematografie, datorită abilitatilor dovedite de către desenatori BD în puterea  de imaginare şi a prospeţimii cadrelor, munca de elaborare a story board-urilor a fost încredintată acestora. Este de remarcat în acest sens contribuţia lui Bilal la realizarea filmul Numele trandafirului, sau a lui Druillet la filmul Regii blestemati, unde a realizat story board-ul şi scenografia.

Referitor la munca desenatorului, sunt implicate alte câteva procese pregătitoare :

Crochiurile preparatorii : Este momentul capital în care înfăţişarea grafică a personajelor prinde viaţă cu adevărat, printr-o suită de schiţe executate pe foi volante sau pe hârtie de calc, realizate prin suprapunerea de desene succesive, menite să reprezinte în cele mai mici detalii atitudinile personajelor, să le studieze expresiile, mişcarea fizionomică, plasarea poziţiei în cadrele respective. Adesea, acest efort poate să solicite desenatorului chiar mai mult timp decât execuţia în sine a planşelor, cu atât mai mult când avem de a face cu pregătirea a unei serii in curs, în care personajele sunt în mare parte închipuite, dar trebuiesc corelate cu noile apariţii din episoadele următoare. Crearea eroilor incluzând atitudinile, expresiile lor, psihologia aparte pe care o afişeaza, este un efort de lungă durată, necesitând zile, luni, uneori ani, până la definitivare. 

ROSINSKI : schiţe şi modele 3D pentru erou şi alte personaje - « Le Pouvoir du Chninkel » (Rosinski & Van Hamme)  

Creionajul : Odată perfect definitivate schitele şi crochiurile, desenatorul poate să treacă la finalizarea operei sale, prin delimitarea, trasarea cadrelor diferitelor imagini şi a bulelor pentru amplasarea textelor.

ROSINSKI: crochiuri pentru coperta albumului “Le Grand pouvoir du Chininkel”

 Encrajul desenului : Etapa respectiva constă în trasarea în tuş cu peniţa sau cu pensula, a contururilor, ustensile opţionale proprii abilităţilor dovedite de desenator.

Letrajul : Este înscrierea în tuş, la mână sau cu ajutorul inserţiilor realizate prin calculator, a textelor care se plaseaza în bulele prevăzute, acţiune care uneori poate fi  executată de un specialist. Letrajul devine, în planşele BD elaborate de desenatorul Druillet, o exprimare grafică de sine stătătoare, puternic invidualizată, asociată originalităţii şi parte a exprimării artistice.

TURK: schiţe în creion la casete si letraj pentru albumul “Génie á la page” din seria”Léonard” (des. Turk & sc. De Groot);  

Colorarea :  Constă în acţiunea de acoperire a suprafeţelor din interiorul contururilor, în culori plate, aşa cum se proceda în BD la începuturile multiplicării tipografice, apoi trecerea la folosirea unor efecte tot mai sofisticat–realiste ale zonelor delimitate de tuşul desenelor.

 

a. Régis LOISEL: paginare, creionaj

b. Jean-Louis TRIPP: encraj                   

c.  François LAPIERRE: colorizare

In zilele noastre colorarea a devenit  un mijloc de expresie a unei activităţi supusă deciziei artistului-autor sau încredinţată unui colorist specializat în astfel de operatii, eventual executată pe calculator.

Se impune uneori adaptarea dialogurilor şi textelor care să confere credibilitate idiomului folosit. Este motivul pentru care s-a apelat la Jimmy BEALIEU pentru a « cosmetiza » limbajul sonorităţii quebeçois francezei vorbite, aşa cum s-a procedat în cazul seriei « Magasin général ».

 

MANDRYKA & LOUP: coperta “Les Aventures potagères du Concombre masqué"

Din raţiuni comerciale, cu intenţia sporirii gradulului de  atractivitate, uneori se poate opta ca desenul coperţii albumului să fie realizat  de o persoană diferită de autorul  benzilor desenate din interior. 








Autorii albumelor aflaţi în legătură organică cu orientarea direcţiei editoriale, echipa de promovare şi lansare a produselor BD, la care se alătură performanţele echipei tehnice ale activităţii de multiplicare, întregesc o echipă pregatită să susţină efortul îndreptat către publicul a cărui implicarea înseamnă răspunsul susţinerii rentabilitatii demersului a carui amploare a devenit capabilă să sustină existenţa noii arte, acum obisnuită să meargă pe propriile picioare 

arh. Mati Botezatu