luni, 16 octombrie 2023

Frank Pe: digital vs tipar pe hârtie

 


Am un bun prieten bedefil care citește foarte mult BD franco-belgian. Din ce în ce mai mult (de parcă ar vrea să mă întreacă - sic!). Însă el citește ediții digitale și vrea să mă convingă și pe mine să  procedez la fel,  având două argumente solide:

- spațiul (în timp ce el are mii de albume BD în conturile  sale  Izneo, Kindle sau NetGalley, eu am patru pereți plini cu etajere cu albume BD și încă mai am nevoie)

- banii ( un album tipărit costă între 10-15 euro, cel mai puțin,  în timp ce o ediție digitală costă la jumătate, iar de multe ori, dacă știi de unde, poți să o descarci gratuit).

Dar vreau să-l întreb pe E... oups, era să-l demasc - sic!):

- oare poți să obții o astfel de dedicație personalizată pe o ediție digitală?

- oare poți să realizezi astfel de portofolio - obiecte de colecție digital?

Dvs., dragi cititori, ce preferați să citiți: albume BD digitale sau tipărite pe hârtie?



...coada lui Marsupilami 

Later edit.

"Cărțile și revistele nu sunt doar ceea ce conțin. Ce conțin poate fi acum ușor mutat pe orice tip de suport și accesat, descărcat, transferat, piratat, șters și așa mai departe. Dar cărțile au o viață și ca obiecte, hârtia din care sunt făcute înseamnă și ea ceva, semnele, colțurile îndoite, sublinierile, dedicațiile, toate fac dintr-o carte un obiect unic. De-asta am fost așa de emoționată să găsesc azi într-un depozit „Convorbirile literare” din 1899; nu-i mare lucru, poate, ce scrie în ea găsiți digitizat, dar pentru mine e.
Sunt ca personajul lui Hrabal din „O singurătate prea zgomotoasă”, „lucrez între hârtii vechi și acesta este love-story-ul meu.” Se poate și la mine striga, ca la Haňťa, „Pentru Dumnezeu, nu te mai uita la cărți, pune mâna și muncește!”"

Simona Gabriela Noapteș
Biblioteca Națională a României

Niciun comentariu: