Saloanele de
carte de la București au exercitat încă
de la începuturile lor o atracție
irezistibilă pentru mine. Gaudeamus,
Bookfest… Inaintea lor a existat și
Bookarest organizat la teatrul național
de lângă fostul hotel Intercontinental … Cine își mai aduce aminte de el ?
Un salon de
carte este locul cel mai potrivit să cumperi cărțile pe care le dorești (de
cele mai multe ori cu preț redus), să descoperi altele, de care nici nu știai
și să te revezi cu prieteni cu care,
altfel, nu prea sunt șanse să te
întâlnești (de exemplu, cu Horia Nicola Ursu din Satu Mare).
Plec la "book safari" sâmbăta dimineața la ora 7,00, din Craiova și, când ajung la Romexpo, pe la 11,30-12,00, îmi crește inima de
bucurie să văd că deja zeci și
zeci de oameni pleacă de la salonul de carte cu plasele pline de cărți.
Urmează apoi "vânătoarea" de cărți și de dedicații,
care poate dura și 8-9 ore (întreruptă eventual de câte o pauză de bere cu amicii cititori sau scriitori), după care iau ultimul
tren spre Gun Hill, pardon spre Craiova,
la ora 00,00, și ajung acasă a doua zi la ora 4,00, obosit, dar cu tolba
plină de cărți și senzații.
Da, călătoresc
cu trenul 7-8 ore, dus-întors, pentru a petrece la salonul de carte alte 7-8
ore. Asta înseamnă pentru mine pasiune.
La un moment
dat, am început să ajung la saloanele de carte și ca autor, nu doar ca simplu
cititor. Prima oară a fost în 1996, când am lansat Dicționarul Benzii Desenate din
România la standul editurii Aius. Îin minte că au participat, dintre marii
autori BD Burschi și Nobilescu. Din păcate nu am poze de atunci.
Apoi, în 2010,
am lansat Istoria Benzii Desenate Românești, la editura Vellant. În mod
curios au venit la întâlnire mult mai puțin cititori decât la lansarea din
cadrul Salonului BD.
În anii următori
am vorbit mai mult la lansările altor
autori sau am conferențiat pe o temă dată. De exemplu am vorbit la lansarea
unor noi albume din seria Tintin, traduse în românește. De altfel, în ultimii
ani am fost invitat mai des de către
Institutul Francez, cum a fost cazul și anul trecut când, la Gaudeamus,
am susținut o conferință despre legăturile între revista Pif Gadget și România.
Și iată că a
sosit încredibila dată de sâmbătă, 27 mai 2023, când am vorbit la nu mai puțin
de trei lansări de cărți, o premieră pentru mine.
Prima a fost la ora 11,00, când am participat la lansarea volumului colectiv Politicile Umorului, la care eu am fost co-autor.
Iată cum descrie volumul Cosmin Năsui, editorul său dar și co-autor:
"Studiile cuprinse în volumul „Politicile umorului de extremă dreaptă și războiul imaginilor din România”, publicat la editura PostModernism Museum în 2022, se concentrează pe un fenomen istoric, interdisciplinar, puțin cercetat în România, acela de camuflare a conținutul ideologic și propagandistic al politicilor de extremă dreapta și transmiterea inclusiv de mesaje de instigare și acțiune prin utilizarea mascată a limbajelor și mijloacelor artistice. Pentru înțelegerea cuprinzătoare a acestor fenomene ale politicilor umorului și ale războiului imaginilor este necesară cercetarea interdisciplinară care să cuprindă perspective interconectate ale discursului artistic, distribuit în masă prin mijloacele presei tipărite. Studiile fac referire și la contextele istorice respective dar și la audiențele acestor publicații manifestate prin tiraje și la acțiunile de interzicere sau scoatere din circulație ale anumitor publicații.
Îmbrăcând forme ale umorului și satirei, aparent inofensive, au fost vehiculate în spațiul public idei care au devenit, prin reprezentare și reproducere, stereotipuri, clișee iconografice antisemite, care și-au adus contribuția la constituirea unor mișcări politice radicale de extremă dreaptă în România interbelică, având reverberații inclusiv în perioada național-comunistă, angajând un dialog peste granițele disciplinare ale politicii, ideologiei, istoriei sau istoriei artei. Studiile de caz propuse prezintă perspective transculturale, ideologice, iconografice personificând stereotipuri, teme, subiecte și adaptări stilistice.
Problematica multifațetată a formelor de utilizare ale acestor imagini este analizată de către autorii volumului din perspective specifice ale paradigmelor contemporane în construcția informației, în contextele actuale ale societății marcate de fenomenele post-adevăr și fake news.
Structura volumului „Politicile umorului de extremă dreaptă și războiul imaginilor din România” este alcătuită din șase studii de autor, acompaniate de ilustrații provenite din sursele arhivelor publice ale bibliotecilor și publicațiilor specifice. Contribuțiile propuse de autori sunt caracterizate atât prin diversitatea perspectivelor asupra temelor și subiectelor cât și prin exemplele specifice analizate, angajand un dialog interdisciplinar între domeniile politicii, ideologiei, istoriei, istoriei artei. Totodată studiile sunt concepute pentru a funcționa și ca resurse bibliografice pentru viitoare cercetări și publicații.
Cuprinsul cărții:
Adrian Cioflâncă, Războiul grafic. Confruntarea imaginilor cu atrocități în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Diana Mărgărit, Despre revoluție. Narațiuni vizuale și semnificații ideologice în România interbelică
Cosmin Nasui, Cine râde până la urmă? Artiști în publicațiile de extremă dreaptă
Dodo Niță, „Cruciada contra bolșevismului” reflectată în banda desenată românească, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Studii de caz
Victor Sămărtinean, Reprezentarea grafică a soldatului român în publicațiile din Guvernământul Transnistriei. Studiu de caz: ziarul „Transnistria” (1941–1943)
Cristian Vasile, Caricaturile extremei drepte românești – cazul Sfarmă-Piatră. Câteva considerații despre începuturile unei reviste fasciste.
Volumul reprezintă un proiect editorial cofinanțat AFCN, derulat în 2022.
Parteneri: Modernism.ro, Mucca Production, Librăria Seneca Anticafe"
Foto Lucian Muntean |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu