Cartea de Artă: Monografia „Puiu Manu” , un articol de Corneliu Stoica

"Dodo Niță, important critic și istoric din domeniul benzii desenate (BD), a noua artă cum este considerată această formă de exprimare scrisă și vizuală, este prezent pe piața cărții cu a doua ediție, revizuită și adăugită, a monografiei consacrată celebrului grafician și realizator de BD Puiu Manu, în vârstă de 91 de ani, cel mai longeviv creator de BD din lume, artist care a fermecat copilăria și adolescența multor generații prin creația sa din revistele, albumele și cărțile pe care le-a ilustrat. Un grafician care în opera sa atât de bogată a abordat o multitudine de teme, de la cele inspirate din realitatea înconjurătoare, până la cele de evocare istorică, de aventuri sau science fiction (SF).

Cartea (format 30 x 21 cm), apărută la Editura „Explorator” în colecția „Argonaut” (2019), debutează cu articolul „Acasă la Puiu Man”, în care monografistul relatează despre împrejurările în care l-a cunoscut pe maestru, despre vizita făcută în atelierul acestuia dintr-o cochetă vilă din București, despre felul cum s-a înfiripat ideea scrierii monografie și despre colaborările ulterioare ale artistului la Saloanele Naționale și a altor manifestări de BD organizate în țară și în străinătate.

Într-un spațiu de patru pagini sunt prezentate „Reperele biobibliografice”, având ca dimensiuni temporale perioada anilor 1928 – 2017.

Urmează un amplu interviu („De vorbă cu Patriarhul Benzii Desenate Românești”, în care Puiu Manu, răspunzând la întrebările lui Dodo Niță, într-o expunere clară și coerentă, oferă cititorilor informații prețioase despre viața și activitatea sa.
Puiu Manu s-a născut în București, la 14 septembrie 1928. În timpul cât a fost elev la Liceul „Regele Mihai” din Capitală și chiar și după, a practicat sportul la Clubul Academiei Comerciale (schi) și Clubul „Dinamo” (canotaj – yachting), în ambele cu performanțe remarcabile. În 1951 a reușit la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde timp de doi ani a studiat grafica cu profesorul Gheorghe Ivancenco, și alți trei ani la Secția de pictură Murală, unde ajungeau, așa cum însușii mărturisește, numai acei studenți „care stăpâneau bine desenul”. Aici i-a avut profesori pe Ștefan Constantinescu și Gheorghe Labin. Cunoștințele acumulate în cadrul acestei secții îi vor folosi foarte mult în viitor în grafica făcută pentru BD, mai ales în realizarea scenelor în racursi, de prim – plan sau a redării mișcării dinamice. Încă de pe băncile facultății a început să colaboreze cu desene la revistele pentru copii din acea vreme. Debutul s-a produs în „Luminița” (1954), unde a ilustrat povestirea „Bob – Bobușor” de Tamara Pânzaru. După absolvire, continuă să colaboreze la „Cravata Roșie”, „Scânteia pionierului”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii”, la almanahurile scoase de aceste reviste, editează albume BD, realizează ilustrație de carte pentru diferite edituri. În 1967 publică în revista „Cravata Roșie”prima bandă desenată „Comoara lui Montezuma”, după un scenariu semnat de Mircea Sântimbreanu. Acestuia îi vor urma „Timur și băieții lui” (după povestirea lui Arkadi Gaidar, „Luminița”, 1960), „Dacă toți tinerii din lume” (după romanul lui Jaques Remy, „Cravata Roșie, 1962), „Michel Bonnard II” (scenariu, Ștefan Zaides, „Scânteia pionierului”, 1963).

Un moment important în activitatea sa este anul 1968, când în revista „Cutezătorii” a început să apară episoade ale serialului BD „Vacanțele unui tânăr liniștit”, după un scenariu al lui Ovidiu Zotta, al cărui personaj, Dim Dunăreanu, trebuia „să devină eroul copiilor, un erou capabil să rezolve situațiile grave cu care era confruntat, fără pistol, fără sânge …, doar prin calitățile lui fizice și intelectuale”. Alte episoade ale acestui serial, unele apărute și în albume BD, vor fi scrise în anii următori de Octav Pancu – Iași, Constantin Diaconu, Costache Anton, Aureliu Weiss și Marius Leștaru.

În rândul altor seriale BD, semnate de Puiu Manu, care au făcut ca acest gen de artă să fie mult îndrăgit de copii, adolescenți și nu numai, se numără „Șoimii Moldovei” (scenariu, Radu Theodoru), „Toate pânzele sus!” (scenariu, Radu Tudoran), „Ion Vodă Cumplitul” (scenariu, Radu Theodoru), „A doua lună” (scenariu Horia Aramă), „Trei luni de vacanță în trecu” (scenariu, Constantin Diaconu), „Omul Invizibil” (după H. G. Wells), „David Copperfield”(după Charles Dickens), „Aventurile lui Ulise” (după Homer), „Aventurile lui Sherlock Homes (adaptare de Iuliu Rațiu după romanul lui Arthur Conan Doyle), „Ioniță Tunsu, un haiduc de București” (scenariu, Marius Leștaru), „Căpitanul Ro (scenariu Adrian Cioroianu). Creația sa are la bază scenarii datorate și altor scriitori: Alexandru Mitru („Baladă valahă”, „Tudor”), Vasile Mănuceanu („Eroii de la Plevna”), Ion Grecea („La porțile Severinului”), Mihai Stoian („O victorie din atâtea altele”), Petre Luscalov („S-a petrecut acum 2500 de ani”), Mircea Novac (Jurnal de bord”), Gheorghe Brăescu („Spre planeta Diamant”), Horia Aramă („A doua lună”), Ilie Tănăsache („Uriașa putere”), Ion Hobana („Glasul Trecutului”) etc.

Întrebările adresate de Dodo Niță îi dau posibilitatea maestrului Puiu Nanu să vorbească despre familia sa (soția, Oana, stewardesă, fiica vitregă a filozofului Constantin Noica; fiicele Dana, stabilită în California, la Los Angeles și Anda, arhitectă), să evoce relațiile cu redactorii revistelor la care colabora, cu scriitorii autori de scenarii, cu unii creatori de BD (Niki Nobilescu, Radu Durdulescu, Pompiliu Dumitrescu, Matty Aslan), despre tirajele albumelor BD, despre felul cum erau plătite în acei ani planșele BD (aflăm că un album apărea în câte 40.000 exemplare, sumele încasate de autori erau foarte bune), să istorisească despre călătoriile făcute după 1990 peste hotare, să facă aprecieri și considerații asupra artei benzilor desenate.

 „Banda desenată, spune acesta, nu este doar un desen care ilustrează un text. Compoziția trebuie să trezească interesul cititorului dincolo de text. Altfel trece peste desen, citind doar textul. Prefer scenariile cu multă acțiune. Aici poți să-ți etalezi pasiunea pentru banda desenată. Să faci racursiuri, care să demonstreze ceea ce înseamnă interesul și dragostea pentru compoziția specifică genului. Banda desenată, după mine, este rezultatul unor acumulări de cunoștințe mult mai vaste și mai laborioase decât pentru orice altă manifestare grafică. În arta asta  «minoră» trebuie să știi o mulțime de lucruri, de mecanică, de tâmplărie (să știi cum se îmbină două scânduri, de exemplu), să știi să desenezi o stropitoare (să cunoști mecanica ei), să știi să desenezi un ciocan – care are dinamica lui, și aș putea să dau o mulțime de alte exemple de ce trebuie să cunoască un desenator BD. Aici nu este numai inspirație. Trebuie și o documentare minuțioasă pe care ți-o însușești în timp”.

La un moment dat, Puiu Manu îi povestește lui Dodo Niță că în 2011, cu prilejul expoziției dedicate BD-ului românesc de la Bruxelles, la Muzeul Benzii Desenate, unde este și el reprezentat, a fost întrebat câți ani are, și când a răspuns că 83 și încă desenează, muzeografii și-au pus mâinile în cap, spunându-i: „Sunteți dinozaurul benzii desenate. Nu mai e nimeni în lume ca dumneavoastră”.

Cum ar reacționa aceștia acum, când maestrul desenează și la 91 de ani? Și nu așa pentru o revistă, ci pregătind volumul II al albumului „Căpitanul Ro”. Probabil că ar fi mult mai uimiți, dar vitalitatea, vigoarea lui fizică și intelectuală, harul cu care a fost înzestrat și experiența acumulată în cei peste 60 de ani de activitate își spun cuvântul.

După interviul cu Puiu Manu, monografistul comentează pe larg serialele BD care îl au ca erou pe Dim Dunăreanu, tânăr fizician și campion la decatlon („Vacanțele unui tânăr liniștit”, „Manuscrisul pierdut”, „Expedițiile Cutezătorii”, „Efectul G”, „Baladă eroică”, „Busola nu arăta nordul”, „Tânărul și marea”, „Dim – Sarabandă în Golful Aden”), „Toate pânzele sus!”, „Șoimii Moldovei”, „Ion Vodă Cumplitul”, „Ioniță Tunsu, un haiduc de București”, „Trei luni de vacanță în trecut” și „Căpitanul Ro” . Dodo Niță oferă informații biografice despre autorii scenariilor, stabilește asemănări ale unor eroi în personaje din alte literaturi sau filme, comentează execuțiile grafice ale lui Puiu Manu.

De pildă, lui Dim Dunăreanu îi găsește corespondențe în persoana lui Simon Templar, supranumit „Sfântul”, protagonist al unui serial TV de aventuri de mare succes din Marea Britanie (interpretat de Roger Moore), difuzat și de Televiziune Română pe la sfârșitul anilor 60.

 Despre arta serialelor „Șoimii Moldovei” și „Ion Vodă Cumplitul”, Dodo Niță notează: „Puiu Manu se achită cu brio de sarcina dificilă de a ilustra cele două narațiuni. Cu grafismul său nervos și expresiv desenează șarje de cavalerie, explozii de artilerie, atacuri ale pedestrașilor și ale călăreților, neezitând să adune chiar și câteva zeci de personaje într-o casetă”. De asemenea, remarcă faptul că dacă la ediția din 1969 folosește baloane pentru a reda dialogurile dintre personaje, la cea din 1974, el renunță la acestea, folosind scurte texte, marcate prin liniuță de dialog.

 În legătură cu albumul „Ioniță Tunsu, un haiduc de București” (Editura HAC!BD, 2013), criticul scrie: „Pentru Puiu Manu esența benzii desenate este mișcarea și ilustrează magistral acest crez artistic în paginile albumului: toate personajele pe care le desenează sunt într-o permanentă forfoteală, iar caii sunt desenați atât de sugestiv încât ai impresia că, în cavalcada lor, vor ieși dintr-o clipă într-alta din pagină”.

În finalul acestei valoroase monografii, Dodo Niță prezintă o listă selectivă cu benzile desenate, enumerate cronologic, publicate de Puiu Manu în revistele „Cravata Roșie”, „Luminița”, „Scânteia pionierilor”, „Cutezătorii”, „Universul copiilor”, „Bucuria copiilor”, „Luceafărul copiilor”, „Curierul cu povești”, „Aricel istețel”, „Bondărel școlărel”, „Cutezătorii”, ediția nouă, de la Ploiești, lansată în 2006 de către Editura LVS Crepuscul (76 titluri), în „Almanahul Cutezătorii”, „Almanahul vacanța Cutezătorilor”, „Almanahul copiilor”, „Almanahul șoimii patriei” (8 titluri) și în albume (16 titluri). De asemene sunt menționate cărțile ilustrate de artist pentru diferite edituri (80 titluri).

Cartea beneficiază de o bogată ilustrație, alcătuită din fotografii care-l înfățișează pe artist în diferite momente ale vieții, și reproduceri după planșe originale care au stat la baza desenelor desenate tipărite, afișe publicitare și de expoziții colective, coperte ale unor cărți. De asemenea, sunt reproduse două excelente portrete, unul al graficianului, realizat de colegul său de facultate Romeo Voinescu, datat 1951, și celălalt al filozofului Constantin Noica, semnat de Puiu Manu.

Scrisă cu acribie, dragoste și respect pentru persoana și creația maestrului Puiu Manu, monografia lui Dodo Niță prilejuiește o lectură plăcută, reușind ca prin textele și imaginile conținute să contureze cât mai aproape de adevăr portretul complex al celui mai longeviv creator de BD din lume, pe care el însușii îl numește „Patriarhul Benzii Desenate Românești”.

Corneliu STOICA

 Dl. Corneliu Stoica este un binecunoscut istoric şi critic de artă din Galaţi, autor a peste 20 de volume de specialitate,  dintre care menţionăm: „Artişti plastici de la Dunărea de Jos” (1999), „Monumente religioase din Municipiul Galaţi” (2001), „Monumente de artă plastică din Judeţul Galaţi” (2003), „Teodor Vişan – album de artă monografic” (2003), „Identităţi artistice” (2004), „Pictorul Nicolae Mantu” (2005), „Întâlniri confortante” (2005), „Interferenţe” (2009), „Popasuri ale privirii” (2013), „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni” (2013), "Destine artistice " (2017), Arta gălăţeană feminină (2018) etc.

„Artişti plastici de la Dunărea de Jos” (1999), „Monumente religioase din Municipiul Galaţi” (2001), „Monumente de artă plastică din Judeţul Galaţi” (2003), „Teodor Vişan – album de artă monografic” (2003), „Identităţi artistice” (2004), „Pictorul Nicolae Mantu” (2005), „Întâlniri confortante” (2005), „Interferenţe” (2009), „Popasuri ale privirii” (2013), „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni” (2013).

Citeste mai mult: adev.ro/pbb2la

„Artişti plastici de la Dunărea de Jos” (1999), „Monumente religioase din Municipiul Galaţi” (2001), „Monumente de artă plastică din Judeţul Galaţi” (2003), „Teodor Vişan – album de artă monografic” (2003), „Identităţi artistice” (2004), „Pictorul Nicolae Mantu” (2005), „Întâlniri confortante” (2005), „Interferenţe” (2009), „Popasuri ale privirii” (2013), „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni” (2013).

Citeste mai mult: adev.ro/pbb2la

Notă. Cei interesaţi de Monografia Puiu Manu pot s-o comande la adresa bdargonaut@yahoo.com.