Dragi prieteni cititori,
Cu ultima postare am depăşit cifra de 400.000
vizualizări!
Pentru amatorii de statistici, asta înseamnă o
medie de 341 vizualizări a fiecărui articol. Evident, unele postări nu au atins 100 de vizualizări, în timp ce
următoarele 10 au depăşit o mie:
-
1016 – Bookfest : Sărbătoarea benzii desenate (2016)
-
1030 – Poveste de Crăciun: Legenda
adevărată a Ştrumfilor (2012)
-
1042 – Mihai Timoşenco - invitat de onoare la Salonul BD Constanţa
(2013)
-
1115 – Paul Stoica – comentarii la TOP 10 BD din socialism (2013)
-
1283 – Premiile ABDR pe anul 2017 (2018)
-
1312 - Livia
Rusz: Colecţia completă de albume (2012)
-
1421 - Căpitanul Ro – Război în inima Europei (2016)
-
1543 – Caragiale în benzi desenate – Viorel Pîrligras (2012)
-
1623 – Moartea unui editor – Egmont (2014)
-
1782 – TOP 10 al celor mai frumoase BD româneşti (2013)
Cine doreşte, poate să compare acest TOP cu cel de anul
trecut, aici:
Îmbucurător este
faptul că, iată, există aproximativ 300
de cititori constanţi ai acestui blog specializat dar şi alţi peste 1.000 de
cititori ocazionali.
Evident, blogul
nostru poate ar fi fost mai sărac fără colaborarea a numeroşi corespondenţi,
din toate zonele ţării, dar şi din străinătate (Franţa, Italia). Anul acest cel
mai fidel a fost arhitectul Mati Botezatu. Cei mai noi colaboratori ai noştri sunt Sorina Georgiana, o tânără absolventă de UNARTE şi Daniel Danil, un foarte bun grafician.
La o simplă privire a
topului de mai sus constatăm că cititorii noştri au fost interesaţi în special
de banda desenată clasică, atât cea românească (Topul celor mai frumoase BD,
Puiu Manu, Livia Rusz, Viorel Pîrligras) dar şi străină (Ştrumfii, producţia editorială a concernului Egmont).
De un mare interes
s-a bucurat şi postarea privind Premiile ABDR pe anul 2017. Acest lucru ne
încurajează să acordăm şi anul viitor aceste premii.
Problema este însă
că producţia de benzi desenate româneşti a scăzut catastrofal. Aşa cum ştiţi,
dacă citiţi în mod regulat blogul nostru, anul acesta doar Şerban Andreescu şi
Alexandra Gold au publicat albume noi, iar Puiu Manu a publicat o nouă ediţie,
digitală, a albumului Şoimii Moldovei.
Odată cu oprirea
revistei HAC!, la sfârşitul anului trecut, parcă s-a prăbuşit şi interesul
pentru autorii români.
Trebuie notat aici,
spre luare aminte, că banda desenată românească a intrat din nou în agonie din
cauza unor escroci şi impostori precum Jumătatea Plină, A. Ciubotariu şi M.
Grăjdeanu. Ei au sifonat sume uriaşe de bani, de ordinul a zeci de mii de euro
fiecare, de la diverse instituţii de stat – AFCN, ICR, Muzeul de Istorie al
Municipiului Bucureşti, sub pretextul că promovează banda desenată românească.
Nu doar că s-au promovat doar pe ei dar, publicând BD mediocre, când nu sunt de-a dreptul urâte,
cu subiecte anoste, neinteresante sau direct antiromâneşti (vezi albumul Aripi de Oţel, al lui Adrian Barbu)
au îndepărtat publicul potenţial de la adevărata bandă desenată românească.
Astăzi s-a ajuns la
situaţia hilară că toată lumea organizează saloane de benzi desenate, deşi nu
mai există nici editori şi nici autori adevăraţi (nu mâzgălitori) de BD (cu 2-3
excepţii). Singura editură care mai
publică în mod constant benzi desenate, ART, nici măcar nu este invitată la
aceste saloane.
Editura ART, după ce a început cu stângul, publicând - sub influenţa malefică a Jumătăţii Pline - BD
alternative neinteresante, când nu sunt de-a dreptul blasfemice (vezi Stigmata), şi-a revenit şi lansează una
după alta capodopere ale benzii desenate mondiale: Asterix, Garfield, pentru
copii şi tineret, sau V de la Vendetta
şi Watchmen pentru adulţi.
Editura ART
reprezintă ultima speranţă de a mai citi BD în limba română, deşi în continuare nu au niciun fel de
politică de marketing şi publicitate, ba
chiar îşi dau cu stângul în dreptul
atunci când cheamă sfertodocţi de genul lui Alin Răţoiu pentru a vorbi
despre banda desenată.
Acest individ,
împreună cu un altul, Mihai Iacob, care se prezintă ca universitar, dar este la
fel de negru în cerul gurii precum sfertodoctul, au adus şi ei un enorm prejudiciu de imagine
benzii desenate româneşti, pe care au
bălăcărit-o şi miştocărit-o în fel şi chip pe pagina lor de facebook.
Acestea fiind spuse,
trebuie să fim optimişti şi să sperăm într-o schimbare, aşa cum face românul în
general. Fără speranţă şi dorinţă de schimbare, România ar fi condusă şi în
prezent de tovarăşul Ion Iliescu, iar
banda desenată românească ar fi în continuare reprezentată de pornografii
Sorina Vazilina şi Matei Branea precum şi de impostorii Ciubotariu şi
Grăjdeanu.
Iar pe cei care nu
mai au speranţe, îi îndemn să înveţe franceza şi să citească în această limbă minunatele
albume desenate de Tamba, Augustin şi Dan Popescu, Crstian Păcurariu, surorile
Surducan şi mai ales marele nostru desenator Mircea Arapu.
Aţi cumpărat acest inedit album desenat de Alexandra Gold? |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu