Lansare de excepţie la Muzeul de Artă din Craiova!

Peste o sută de oameni au participat sâmbătă la lansarea monografiei Gabriel Bratu, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti din România şi, cu siguranţă, cel mai longeviv !

 Majoritatea dintre participanţi au fost prieteni şi colegi de generaţie cu dl. Gabriel Bratu,  au venit şi prieteni şi colegi din generaţia mea,  dar au fost prezenţi şi tineri liceeni dintre care am convingerea că se va naşte, la un moment dat, un nou Gabriel Bratu.

Au participat la eveniment prietenii colegi de breaslă,  precum Vasile Crăiţă-Mândră, care a venit tocmai de la Bacău, Aurelian Iulius Şuţă – ŞAI, sosit de la Târgu Jiu, arhitecţii graficieni craioveni  Horaţiu Buzatu şi Cristian Ciomu, care au dorit să se bucure alături de dl Gabriel Bratu de frumoasa aniversare a celor 70 de ani de activitate artistică.

Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului  Emilian Ştefârţă, directorul Muzeului de Artă:

"S-a lansat azi volumul monografic dedicat maestrului Gabriel Bratu,  în alcătuirea meritoasă a lui Dodo Niţă.
Caricaturiştii poartă toată viaţa o cruce:  subiectul operei lor, subiectul caricaturii, niciodată nu îl va felicita pe autor pentru rezultatul muncii lui. Să fie mulţumit, caricaturistul, dacă nu se alege cu capul spart ori cu un ochi vînăt , felicitările pot veni cel mult de la adversarul subiectului, cum ar fi : vecinul, soacra  sau de la alte creaturi asemenea, îmbibate cu generozitate şi altruism.
Caricaturiştii,  dacă vor să rămână în viaţă cu niscaiva prieteni, se vor feri, ca dracul de tămâie, să-i caricaturizeze.
Incă un paradox:  dacă un articol de ziar poate fi si elogios, o caricatură niciodată, foarte rar,  este aluzivă, foarte rar apelează la subtext, cel mai adesea ironia, hilarul, grotescul,  sunt etalate pe şleau, frust, ireverentios, poate chiar brutal.
Iată de ce caricaturiştii au viaţa grea, iată de ce ei nu fac avere, iată de ce nu inspiră prea multă simpatie, sunt priviţi, mai tot timpul, cu mefienţă, mai tot timpul în spatele deferenţei cu care sunt trataţi se ascunde şi teama ca nu cumva să le devii subiect.
Fără a greși prea mult, fără a ne depăși competenţele ori expertiza,  putem să-l declarăm pe Gabriel Bratu cel mai mare caricaturist român în viaţă, poate doar Popa Popas să îl întreacă cu câteva kilograme .
Acest globe-trotter sedentar a reușit,  cum necum, să își trimită la cutreierat lucrările de-a lungul și de-a latul mapamondului, de la Istambul la Montreal, de la Toronto la Tokyo.
Avem în faţă pe cel care, după ce și-a rezervat locul în Enciclopedia Universală a Caricaturiștilor îşi va găsi cu siguranță, mai devreme sau mai târziu, locul în Guiness Book,  pentru că este omul care a oftat cel mai mult de pe glob.
Poate nu știați,  dar Gabriel Bratu de peste șaizeci de ani Off-tează într-una... "Cum, dom’le, fără pauze?" – vă puteți întreba, cu pauze doar în weekend şi de sărbătorile legale – răspundem noi.
Grozăvia nu se oprește aici,  pentru că nu doar că oftează la foc automat dar o face, pe deasupra, și în același loc – locul se cheamă : Cuvântul Libertății.
Aşa ceva rar se întâmplă, trebuie să recunoașteți ! Iată de ce facem urarea: să dea Domnul să îi ţină oftatul, pe ambii, mulţi ani de acum încolo ! Vă dați seama cum i-ar sta craioveanului nostru octogenar în Guiness Book ?...
Gabriel Bratu este omul care stă rău cu unitățile;  la el totul e cu zecile, cu sutele:
-zeci de publicații la care a colaborat
-zeci de expoziții personale
- zeci de premii de excelen'[
- sute de prezen'e în expoziții internaționale
Ce vă spuneam... zeci, sute, zeci, sute.. . Ce să faci - nimeni nu este perfect!
Un singur lucru poartă cifra unu la Gabriel Bratu.
Dragostea pentru ziarul în care,  număr de număr,  are un desen sub titlul glorios “Off-uri de Gabriel Bratu”.
Inchei formulând următorul memento, care ar putea să fie comic,  dacă nu ar fi tragic: fie că ne plac sau nu  caricaturiștii,  pe măsură ce înaintam în vârstă, pe măsura ce suntem tot mai bătrâni,  devenim cu toții,  că vrem sau nu, că ne convine sau nu, niște caricaturi... Asta e.
Mai râdeți dacă puteți ?!? Să vă vad !"

Domnul Ion Prioteasa, Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, l-a felicitat pe dl Gabriel Bratu şi i-a oferit o plachetă omagială din partea instituţiei pe care o conduce.

 Au urmat apoi  pictorul Ovidiu Bărbulescu,  profesorul Nicolae Marinescu, directorul  editurii Aius, iar la final de tot, subsemnatul, în calitate de autor al volumului. 

Aş vrea să menţionez aici că dl.  Marinescu a fost primul meu editor, în 1996 publicându-mi prima ediţie a Dicţionarului Benzii Desenate din România, lucrare pe care mulţi cititori au consultat-o la diverse biblioteci din Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa etc, iar unii dintre ei chiar  au avut gentileţea să-mi semnaleze acest lucru. Iată ce înseamnă să fii un bun editor şi să ştii să-ţi difuzezi cărţile editate!

Trei caricaturişti în prim-plan: Vasile Crăiţă-Mândră, ŞAI şi Horaţiu Buzatu

Toţi participanţii au primit de la organizatori pliante şi suveniruri care omagiau activitatea artistică a domnului Gabriel Bratu, iar mai mult de jumătate dintre ei au achiziţionat volumul monografic şi au primit câte o dedicaţie personalizată de la maestrul caricaturii româneşti.

Două generaţii...

Alte două generaţii...

Ultima dedicaţie...

Aniversarea celor 70 de ani de activitate artistică a maestrului Gabriel Bratu a  fost cu adevărat o sărbătoare a artei, a culturii şi a prieteniei, cum rar mi-a fost dat să  văd în urbea noastră, şi în România în general (în Franţa, Belgia, Italia, Portugalia, la saloanele BD unde am participat ca invitat de onoare, astfel de activităţi sunt obişnuite, la noi însă, deşi am "intrat" în Europa de zece ani, mai avem mult până să ajungem la nivelul lor de civilizaţie).  Oricum, la Craiova, gheaţa a fost spartă…