Pif a apărut ! Adevărat că a apărut!
Vă prezentăm noi detalii
despre celebra revistă.
Din cele 192 de pagini aproape
140 sunt de benzi desenate.
Reeditări:
- L'Armoire Diabolique - o poveste de 44 de pagini cu Pif şi Hercule, desenată în 1985 de
Clod, după un scenariu de François Corteggiani
- un episod din
aventurile lui Rahan, din anii 70
- Le
Secret de Tristam Bantam, prima aventură a lui Corto Maltese apărută ăn revista Pif
Gadget în 1970
- Horace,
le cheval de l`Ouest şi Supermatou de Poirier
- Les
Minuscules şi Couik, de Kamb
BD originale:
- o aventură a lui Pif, desenată de Richard Di Martino după un scenariu de François Corteggiani
- un episod din Placid et Muzo desenat de Mircea Arapu
- un alt episod
din Placid et Muzo desenat de Netch.
Revista conţine, bineînţeles, 25 de pagini de jocuri, pentru a nu se
plictisi lumea pe plajă, dar şi alte 20 cu articole interesante, pentru
culturalizare. În interior se găsesc 4
cărţi poştale desenate de Netch, care pot fi trimise prietenilor din alte zone.
Acest număr
special al revistei PIF a fost editat de Olivier Chartrain sub egida
Partidului Comunist Francez., într-un tiraj de 100,000 de exemplare, care vor
rămâne în chioşcuri pe toată perioada vacanţei de vară.
Văd că Inmedio nu
l-a anunţat pe site-ul său, aşa că singura speranţă sunt prietenii noştrii din
spaţiul francofon sau vreun concediu programat în Franţa sau Belgia.
A bon entendeur…
4 comentarii:
Daca aflam mai devreme .... http://www.journaux.fr/super-pif_4-a-9-ans-enfants_enfant_205101.html
Lunara? Bilunara? Un numar izolat?
Un numar special "vacanta de vara". Dar, daca se va vinde, editorii isi propun sa editeze un al numar, special "vacanta de iarna".
A trecut ceva timp de cand incerc sa provoc in mediul online o discutie ceva mai serioasa despre banda desenata tiparita si cea digitala. Doua lucruri ma determina sa deschid subiectul: 1) tabletele si telefoanele devin din ce in ce mai rapide si mai accesibile financiar, iar pustii le consuma pe capete; 2) in urma cu o saptamana am vazut in autobuz un tanar care citea banda desenata pe telefonul mobil. Mai adaug si un documentar care m-a motivat si care a rulat pe History, intitulat Superheroes: A Never Ending Story. Documentarul prindea foarte bine etapele generale ale benzii desenate, de la revista prost tiparita de 5 centi pana la albumele de colectie din anii 90. Banda desenata digitala ocupa doar cateva secunde in acest documentar, unde i-am putut urmari pe Stan Lee, Neil Gaiman sau Will Eisner. In final, Jim Sterkano (History of Comics) face urmatoarea afirmatie: ...nu ma intelegeti gresit, cu totii iubim hartia, dar cred ca banda desenata digitala este solutia viitorului. Pana la urma este cu adevarat necesara hartia pentru banda desenata? Nu cumva vechii copisti din Evul Mediu anuntau disparitia cartii odata cu aparitia tiparului? Si cartea n-a murit, dar a luat o forma diferita de luxoasele tomuri lucrate manual. Este banda digitala inferioara benzii tiparite? Mai citesc tinerii reviste? Si cati? Revenind la Pif, cred ca solutia digitala care se vehiculase initial ar fi fost mult mai buna.
Trimiteți un comentariu