Goodbye Ceaușescu (Dutter/Bouqé/Bona)

 O cronică de Eddy Pandele

Pe 30 septembrie a fost publicat în Franța un roman grafic  inedit – consacrat în întregime țării noastre.

Prietenul Eddy Pandele l-a citit și a scris despre el.

 

 

Un francez vizitează România și încearcă să afle cât mai multe despre această țară europeană și nu foarte, care l-a marcat în copilărie (nu vezi prea des o revoluție în direct la televizor, nu? nici execuția unui dictator, fie ea și în reluare…).

Reușește? Sigur că da.

Așa că dacă vreți să știți mai multe despre istoria României, despre români celebri, despre locuri de văzut și oameni de întâlnit, cu alte cuvinte, dacă vreți, puteți citi “Goodbye Ceaușescu” exact ca pe un ghid turistic.

Dar forța cărții constă în modul cum Romain Dutter extrage, cu mult umor, esențialul din dialogurile pe care le poartă cu românii pe care îi întâlnește, pentru a construi un portret sincer al unei țări pline de contraste, căreia comunismul, deși rămas în trecut, încă îi mai influențează viitorul.

Fiecare capitol se concentrează asupra unui oraș sau a unei regiuni, și pune în antiteză locurile (clădiri în ruină, sate mizerabile, vestigii semețe ale trecutului sau temple moderne ale consumerismului) și oamenii care încearcă să le schimbe și să se schimbe (adolescenți punk dintr-o Constanță în descompunere, pescari ecologiști din Deltă, muzicieni, activiști politici și culturali bucureșteni și timișoreni care încearcă să recupereze și să salveze trecutul, fermieri bio, o italiancă care ajută orfanii aruncați în stradă din orfelinate la 18 ani, o franțuzoaică care cântă într-o orchestră lăutărească, un profesor universitar care explorează ruine industriale și mulți alții).

Umorul e omniprezent, și Dutter nu se ferește să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă asta enervează sau lasă perplecși interlocutorii - arată falia dintre capitală și provincie, rasismul brutal, corupția generalizată, hoția ca mod de viață, speranțele înșelate...

Concluzia e pertinentă, și subscriu: “La treizeci de ani după ce și-a redobândit libertatea, România rămâne la fel de fragilă, bolnavă și profund dezarticulată. Va mai avea nevoie de timp pentru a-și obloji rănile.”

Unii îi vor reproșa abordarea “de stânga”, dar eu cred că ideea “o societate trebuie judecată după modul în care îi tratează pe cei mai umili dintre cetățenii ei” e fundamental corectă, iar sensibilitățile punk ale lui Dutter sunt și ale mele (fiecare capitol începe cu versuri dintr-un cântec punk/folk/rap/etc). Asta ridică o întrebare esențială - de ce lipsesc Sarmalele Reci din playlist?

Dincolo de banda desenată, cartea are un dosar bonus foarte solid, un jurnal foto de călătorie în care îi recunoaștem pe câțiva dintre protagoniști, un capitol despre “Franța văzută de români”, o listă de alte cărți, filme, reportaje și... benzi desenate din care puteți afla și mai multe despre România. Notele din finalul cărții sunt utile, dar greu de consultat - ar fi trebuit integrate în pagini.

 

Eddy Pandele

 

Cu așa cronică entuziastă, nu ne rămâne decât să sperăm că librăria Kyralina va  aduce cât mai repede romanul grafic pe etajerele sale.

Goodbye Ceaușescu (Dutter/Bouqé/Bona) – editura Steinkis 2021,  190 pagini, 22 euro.