Yves Chaland: “Vacances a Budapest”

Acum 60 de ani, prima insurecţie a unui popor contra opresorilor comunişti se încheia în sânge şi lacrimi.

Dar, privind de la scara istoriei, revoluţia maghiară  din octombrie 1956 a constituit prima fisură în aparentul monolit comunist şi, din această cauză, Ungaria a fost printre primele ţări din Europa de Est care s-au lepădat de jugul comunist.

 În vara anului 1956 Laszlo, un adolescent maghiar de 15 ani   şi mătuşa sa, soţia lui Thomas Karcsi,    sunt “exilaţi“ la Veneţia (continentală). Thomas Karcsi este unul  dintre  conducătorii comunişti de la Budapesta şi, în urma tulburărilor produse de moartea lui Stalin,  vrea să-şi ţină departe familia de norii negri, de furtună, care se adună  deasupra  Ungariei.

Freddy Lombard, Sweep şi Dina  Martino sunt trei tineri parizieni care îşi caută un rost în viata şi, din acest motiv, trăiesc numeroase aventuri, în Franţa, dar şi în Belgia, Zair şi, în curând, dincolo de cortina de fier.

Acum sunt toţi trei la Veneţia, unde Dina  îl învaţă pe tânărul Laszlo limba latină. Dar acestuia nu-i sta mintea la învăţătură, impetuos şi aventurier ca orice adolescent (mai ales că părinţii săi fuseseră deportaţi în Uniunea Sovietica, imediat după război) ar vrea să se întoarcă la Budapesta ca să lupte contra “murenei roşii”  şi să-i gonească pe ruşi afară din ţară!

Laszlo îi convinge  pe Freddy  şi pe Sweep să-l  ducă  în Ungaria, iar cei doi tineri francezi,  la fel de inconştienţi ca şi el, îl transportă la Budapesta, în speranta unei vacanţe de neuitat.

Dar, după doar câteva săptămâni, pe 23 octombrie 1956, la Budapesta se declanşează revoluţia.

Desenată în 1988 de Yves Chaland, după un scenariu scris la patru mâini  cu  Yann Lepennetier,  Vacances a Budapest   este prima şi multă vreme  singura banda desenată care abordează acest subiect fierbinte.

Mai mult, desenatorul o face folosind,  în mod paradoxal,  un stil grafic şi un ton umoristic care,  aparent,  nu s-ar potrivi cu subiectul tragic ales.

Dar Yves Chaland este un adevărat  moştenitor al grafismului de tip “linia clară” şi face parte dintr-o generaţie de autori francezi şi belgieni care au ales să spună poveşti grave cu desene comice (aşa cum fac şi caricaturiştii)

Astfel, aventurile umoristice, aproape incredibile ale lui Freddy, Sweep si Dina la Budapesta,  se desfăşoară pe fundalul sumbru al violentelor lupte de stradă şi nu sunt puţine casetele unde apar oameni care se împuşcă, răniţi şi cadavre.

Banda desenată se încheie, firesc,  în notă comică şi optimistă,  dar respectând în continuare adevărul istoric:  cei trei prieteni francezi, împreună cu micul Laszlo, unchiul  şi mătuşa sa, vor face parte din cei peste 200.000 de maghiari care vor fugi în realitate din ţară, prin Austria si  Jugoslavia., dupa înăbuşirea în sânge a revoltei.

La lectura acestui album BD rămâi impresionat de  verosimilitatea sa.

Cei doi autori s-au documentat foarte bine  asupra subiectului lor (e-adevărat că au avut de unde alege, numeroase cărţi fiind publicate  despre prima revoltă naţională contra comunismului- vezi bibliografia din josul paginii).

Ceea ce m-a impresionat pe mine cel mai mult  sunt însă imaginile veridice.

Yves Chaland a desenat foarte convingător (în mod cert folosind şi el numeroasde surse iconografice) străzi, clădiri, cartiere din Budapesta

Aici avem gara Budapest Keleti, unde am coborat şi eu de multe ori, din trenul Craiova-Budapesta, când mă duceam s-o vizitez pe Livia Rusz şi pe prietenii maghiari. 

Acesta este faimosul « pod cu lanţuri »,  care uneste Pesta cu Buda, pod construit în 1849 şi păzit  de doi lei monumentali.

Thomas Karcsi  locuieşte pe o stradă în pantă, aşa cum am străbătut multe în Buda, amenajată  pe un deal destul de abrupt.

Cinematograful Corvin a fost şi  în realitate un punct  de comandă al insurecţiei şi un centru de rezistenţă al insurgenţilor  care s-au strâns aici în număr de peste o mie şi au opus o rezistenţă feroce contra armatei roşii, distrugând, cu cocktailuri Molotov, 12 tancuri !

Piaţa din faţa gării Keleti, Baross ter.

Statuia lui Stalin, de lângă parcul  Varosliget, a fost ridicată în 1949, pe locul unei biserici catolice demolată special,  fiind « cadoul » poporului maghiar la aniversarea a 70 de ani a Omului de Oţel. Avea 25 de metri înălţime şi era din bronz.

Pe 23 octombrie 1956, când a izbucnit insurecţia, muncitorii maghiari i-au pus un cablu de oţel de gât şi au tras de el până când Stalin a căzut la pământ, mai rămânând pe piedestal doar cizmele sale, în care revoluţionarii au plantat steagul tricolor, cu emblema comunistă decupată.

Din 2006, în Memento Park, parcul statuilor comuniste din Budapesta, un sculptor maghiar a recreat monumentul Cizmele lui Stalin.

Lângă parcul Varosliget, în locul statuii lui Stalin astăzi se ridică un impresionant monument  dedicat revoluţiei din 1956,  format din numeroşi stâlpi verticali aşezaţi sub forma unui triunghi isoscel, din ce în ce mai apropiaţi, până se contopesc, simbolizând proverbul “unirea face puterea”.

 În fine, mai merită menţionat că, atunci când l-a creat pe conducătorul comunist cel bun, Thomas  Karcsi, Yves Chaland şi  Yann l-au luat drept model pe însuşi Imre  Nagy, atât fizic cât şi psihologic.

Prima oară am auzit despre Revoluţia maghiară anti-comunistă din 1956 la Radio Europa Liberă, în 1986 şi credinţa mea în idealurile comuniste a fost profund zdruncinată, mai ales în contextul în care la noi, în locul societăţii socialiste multilateral dezvoltate din teorie, în practică aveam penurie şi cozi la alimente,  frig în apartamente, apă caldă o zi  pe săptămână, întreruperi dese de curent, iar despre programul la televizor ce să mai vorbim…

Cam tot în aceeaşi perioadă, am citit micul roman al lui Moldova Gyorgy, Pavilionul singuratic  care,  chiar dacă era scris de pe poziţii comuniste, tot m-a impresionat,  pentru că încerca să explice cauzele “terorii contrarevoluţionare din zilele fierbinţi ale lui octombrie 1956”.

Personajul principal, Florian,  este un fel de erou, pentru că  atunci când toată lumea demoniza soldaţii securităţii maghiare (AVO) el îi culegea pe cei răniţi de pe străzi şi-i oblige pe medici, sub ameninţarea pistolului,  să-i îngrijească.

Spre finalul romanului aflăm că, de fapt,  Florian este un fost ofiţer de securitate, unul dintre cei mai capabili din generaţia sa, dar băgat la închisoare de semenii săi comunişti, ca făcând parte din grupul "trădătorului"Laszlo Rayk. Totuşi, el crede mai departe în idealurile socialismului biruitor şi luptă după puterile sale împotriva “contrarevoluţiei”.

Aşa că am rămas nelămurit de ce s-a întâmplat la Budapesta, şi în Ungaria, în general, în octombrie 1956, până când am citit, la începutul anilor 90 albumul Vacances a Budapest de Yves Chaland.

Cu această ocazie l-am descoperit şi pe acest mare desenator francez şi i-am cumpărat  toate albumele  sale, atât cele din seria Freddy Lombard cât şi celelalte (nici nu sunt multe, desenatorul a murit, din păcate, la vârsta de 33 de ani, într-un accident de maşină).

Ştiu, dragi cititori, că mulţi dintre dvs. sunteţi bedefili francofoni, aşa că vă recomand cu căldură să descoperiţi şi dvs. acest mare creator de benzi desenate.

Yves Chaland văzut de Ted Benoit

Bibliografie

François Fejtö La tragédie hongroise Pierre Horay, Paris 1956

Melvin J.Lasky & François Bondy La révolution hongroise Paris. Plon, 1957

Tibor Meray Imre Nagy l’homme trahi Julliard. Paris, 1960.

Tibor Meray Budapest. 23 Octobre 1956 Ce jour-là. Robert Laffont, Paris 1966

Andy Anderson Hongrie 1956 Spartacus, Paris 1976.