Dl. Adrian
Cioroianu ne trimite de la Paris TOP-ul celor mai bine vândute albume BD franco-belgiene în 2017.
Ce concluzii am
putea trage din acest top ?
În primul rând
observăm că tot personajele clasice vând cel mai bine şi în acest an
(chiar dacă, de multe ori, ele au fost preluate de alţi creatori) Asterix, Largo Winch, Le Chat, Les Tuniques
Bleus. Trebuie subliniat faptul că aceste BD sunt tout publiques, ele putând fii citite atât de copii cât şi de
părinţii şi chiar de bunicii lor.
De notat că
cel mai nou album Asterix, cu
cele 1.590.000 ex. ale sale, s-a vândute mai bine decât toate celelalte 14
titluri din top, din care doar puţine au depăşit 100.000 ex. vândute. Ca să nu
mai spunem că, de fapt, Asterix a ieşit pe piaţă la sfârşitul lui octombrie
deci, practic, un milion şi jumătate de ex. s-au vândut în doar 2 luni.
Şi în acest an se vând bine nu doar
personajele ci şi autorii. Astfel, Enki Bilal vinde din acest nou album al său, Bug,
aproape 87.000 ex.
Să remarcăm în continuare că, deşi în Franţa
se traduc şi se vând foarte bine mii de titluri de comics americane şi manga
japoneze, în anul 2017 nici o BD străină nu se află în TOP 15.
În fine, din cele 15 albume aflate în top, 9
sunt desenate în stil comic şi doar 6 în stil realist.
.
La final vă mai comunic câteva cifre de
ansamblu.
În anul 2017 s-au vândut 43 milioane de albume
BD (cu 4 în plus faţă de anul trecut), generând o cifră de afaceri de o
jumătate de miliard de euro. În cadrul pieţii editoriale din spaţiul francofon,
editarea de benzi desenate a cunoscut o creştere de 9% faţă de anul precent,
creştere mai mare decât media creşterii pieţii editoriale în general, care a
fost de doar 5%.
Dintre genurile benzii desenate, cea pentru
copii a înregistrat cea mai mare creştere – 18%, urmate de adaptările literare
în benzi desenate – 5%.
În fine, în timp ce vânzarea de manga a
crescut cu 10%, cea de comics a scăzut cu 6%.
Să mai sperăm că, într-o zi, vom avea şi noi l`embarras du choix între zeci, poate sute de titluri de
benzi desenate?
Mi-e teamă că nu,
atât din cauza nivelului scăzut nu neapărat de trai, cât mai ales de cultură, aş zice chiar cultură
generală, cât şi datorită faptului că autorii români vor abandona aproape inexistenta
piaţă românească şi vor publica direct în străinătate, aşa cum fac deja fraţii
Popescu, surorile Surducan, Cristian Păcurariu, Mircea Arapu şi alţii.
În concluzie, cititorii
pasionaţi de frumos ar trebui să înveţe limba franceză şi astfel vor avea o
deschidere spirituală către una dintre cele mai frumoase lumi posibile : cea a benzii desenate.
Din nefericire nu prea stiu limba lui Goscinny, Uderzo sau Lecureaux, dar compensez prin engleza si spaniola, limbi in care se gasesc multe BD foarte interesante, clasice, de exemplu seriile Classics Illustrated, chiar si Asterix sau Tintin, traduse cel putin in engleză. Situl Comic Book Plus ofera zeci de mii de benzi desenate integrale din anii 1930-1960 in engleză, spaniola, franceza, catalana, italiana si nu numai, in sectiunea Non-English !
RăspundețiȘtergerePentru anul 2017 vânzările sunt in crestere, profiturile bune pentru edituri,cee
RăspundețiȘtergerea c
e
e bine pentru Franța dar si pentru iubitorii genului din Europa.
Totuși in acest an de creștere 40% din autorii francezi de BD.taiesc sub pragul de saracie!După standardele franceze...
Da, cunosc situatia, am citit mai multe articole despre acest subiect. Din pacate pentru acei autori, multi foarte talentati, nu se gasesc, dintr-un motiv sau altul - cititori, si cum ei sunt platiti in functie de nr. de exemplare vandute...
RăspundețiȘtergereIn Romania situatia este exact invers: o mana de impostori si escroci, Grajdeanu, Ciubotariu, Drob, pornografa Sorina Vaselina, primesc sume uriase de bani pentru mazgalelile lor, pe care nu le cumpara aproape nimeni.
Cine ii plateste cu aceste sume uriase de bani? Noi, contribuabilii, prin intermediul functionarilor de la diverse institutii culturale, AFCN, ICR, functionari habarnisti sau complici (uneori de pahar) al acestor auto-intitulati artisti.
Asta in timp ce autori cu adevarat talentati, unii publicati si in Franta, cum este Tamba, sau Raluca Dragomir, au fost nevoiti sa abandoneze banda desenata tocmai pentru ca nu reuseau sa traiasca din BD, iar institutiile de mai sus, a caror misiune este de a promova arta si cultura de calitate, nu-i baga in seama.
Revenind la autorii francezi, inteleg ca Ministrul Culturii a promis masuri care sa opreasca sau macar sa incetineasca pauperizarea acestor autori dar, inca o data, in statele civilizate majoritatea artistilor (scriitori, muzicieni, actori, autori BD) traiesc din drepturi de autori. Iar atunci cand acestea nu le ajung, ei se fac profesori, jurnalisti, functionari etc. si creeaza in timpul liber.