vineri, 18 ianuarie 2019

Lumea copiilor în România Liberă



Dragi prieteni,
 chiar dacă nu vă cunosc pe marea majoritate dintre dvs., faptul că citiţi acest blog – unii de ani de zile – mă încurajează să vă numesc prieteni ai benzii desenate şi ai mei.
Aţi observat probabil că s-au rărit postările mele aici. Acest lucru s-a întâmplat în primul rând datorită faptului că banda desenată românească a intrat din nou într-un con de umbră, după ce au dispărut, una după alta, toate revistele BD de la noi (Toate? Nu. O să citiţi chiar aici noutăţi, în curând).

În al doilea rând, de mai mult de o jumătate de an susţin o rubrică săptămânală, "Lumea Copiilor", în cotidianul România Liberă – ediţia de week-end. Aşa încât, între obligaţiile familiale, profesionale, sociale, îmi rămâne puţin timp să scriu pe blog. Evident însă, nu voi abandona blogul care, cu sprijinul şi al corespondenţilor noştri voluntari, rămâne cea mai importantă sursă de informaţii privind banda desenată din România.
  
În ceea ce priveşte cotidianul România Liberă, rubrica mea de acolo furnizează informaţii utile  bedefililor şi chiar aduce noi cititori către banda desenată, aşa cum demonstrează şi mesajele de mai jos:

joi, 17 ianuarie 2019

Claude Garitte – portret de tintinofil



Am mai scris pe acest blog, şi sper că sunteţi de acord, dacă nu citeşti benzi desenate de mic, sunt slabe şanse ca, ajuns adult, să mai citeşti.
Sunt însă pasionaţi care nu doar citesc benzi desenate din copilărie, dar le şi colecţionează.
Un astfel de colecţionar este prietenul meu belgian, dr. Claude Garritte.

marți, 8 ianuarie 2019

Ovidiu Pecican, portret de bedefil





 Ovidiu Pecican s-a născut în 1959, la fix pentru a prinde una dintre cele mai faste perioade ale literaturii desenate aşa încât, ca orice copil şi mai apoi adolescent studios, citea în mod curent benzile desenate din revistele Cutezătorii şi Pif Gadget.

luni, 7 ianuarie 2019

Emil Brumaru – in memoriam



La primele ore ale dimineţii primei duminici a noului an am auzit ştirea morţii poetului Emil Brumaru. După ce depăşise 80 de ani s-a stins după o viaţă densă plină de remarcabile împliniri. Imediat mi-au trecut prin minte cîteva amintiri legate în primul rînd de aprecierea valorii artistice a operei sale şi apoi gînduri de afectivitate  resimţită faţă de omul calm, fermecător, dispus să mărturisească literaturii adevăruri inedite, profund lăuntrice.